Măsura garanţiei de bună conduită în cazul contestării de licitaţii publice a a fost introdusă la finalul lunii iunie prin Ordonanţa de urgenţă nr. 51/2014, în contextul în care unicul lucru care explică de ce se mişcă foarte greu lucrările publice sunt aceste contestaţii ce trenează absorbţia fondurilor europene. Garanţia de bună conduită cerută de guvern de la companiile care contestă licitaţii publice reprezintă o sumă pe care o pierde contestatarul dacă îi este respins demersul. Suma echivalează cu 1% din valoarea estimată a proiectului vizat. Sumele solicitate ca garanţie sunt plafonate în funcţie de tipul contractului şi nu pot depăşi 100.000 euro.

Conform raportului anual al Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), organismul către care merg de regulă plângerile participanţilor la licitaţii de achiziţii publice, aplicarea acestei măsuri a înjumătăţit la 617 numărul de contestaţii depuse în primele trei luni de la implementare, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Datele CNSC arată că măsura a avut efectul scontat. În perioada 1 iulie – 30 septembrie 2014 au fost formulate 617 contestaţii, faţă de 1.516 în aceeaşi perioadă a anului anterior.

În plus, numărul de contestaţii respinse de CNSC arată că garanţia de bună conduită e un pariu riscant pentru contestatar. Statisticile arată că, anul trecut, CNSC a respins 3.730 din cele 5.739 de contestaţii primite, raport similar cu cel din 2012.

Recent, ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici a arătat că măsura garanţiei de bună conduită ar putea fi urmată şi de alte demersuri similare.

Măsura a fost controversată în mediul de afaceri, mai ales din perspectiva faptului că autorităţile contractante nu pierd nimic dacă se dovedeşte că au organizat licitaţia în mod greşit.

“Până azi nu am primit de la Uniunea Europeană nicio reacţie negativă legată de ordonanţa care instituie garanţia de bună conduită şi vom continua să luăm măsuri pentru a îmbunătăţi achiziţiile publice“, a mai declarat Teodorovici.