GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activităţi agricole

• ANEXE

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. VI din Legea nr. 168/2013 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar – fiscale,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Se aprobă Metodologia pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor din activităţi agricole.

Art. 2. – Metodologia pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor obţinute din exploatarea terenurilor agricole este prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 3. – Metodologia pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor obţinute din creşterea şi exploatarea animalelor/familiilor de albine este prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 4. – (1) Entităţile publice mandatate pentru propunerea normelor de venit prevăzute la art. 1 sunt direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Propunerea normelor de venit prevăzute la art. 1 se face de către entităţile publice mandatate, prin consultarea structurilor asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură de la nivelul fiecărui judeţ.

Art. 5. – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM – MINISTRU
VICTOR – VIOREL PONTA

Contrasemnează:
Viceprim – ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Daniel Constantin
Ministrul finanţelor publice,
Ioana – Maria Petrescu
Ministrul delegat pentru buget,
Liviu Voinea

Bucureşti, 23 aprilie 2014.
Nr. 330.

---

SUMAR:

• ANEXA Nr. 1 Metodologie pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor obţinute din exploatarea terenurilor agricole
• ANEXA Nr. 2 Metodologie pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor obţinute din creşterea şi exploatarea animalelor/familiilor de albine

METODOLOGIE
pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor obţinute din exploatarea terenurilor agricole

• ANEXĂ

Art. 1. – (1) Pentru categoriile de produse vegetale prevăzute la art. 72 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, normele de venit se propun la nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de valoarea producţiei vegetale şi de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an agricol, pentru obţinerea producţiei.
(2) Valoarea producţiei vegetale reprezintă rezultatul exprimat în lei/hectar, obţinut din înmulţirea producţiei exprimate în kg/hectar pentru fiecare cultură/plantaţie, ca medie pe cei 3 ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului, cu preţul exprimat în lei/kg, ca medie pe cei 3 ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului.
(3) Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an agricol se exprimă în lei/hectar şi se stabilesc, după caz, din lista cuprinzând cheltuielile prevăzute în anexa nr. 1a, pe baza preţurilor medii din anul fiscal de realizare a venitului.
(4) Normele de venit reprezintă rezultatul exprimat în lei/hectar, obţinut prin diferenţa dintre valoarea producţiei vegetale şi cheltuielile efectuate, pentru fiecare cultură/plantaţie.

Art. 2. – Valoarea nominală a unei norme de venit se propune potrivit următorului model de calcul:

P (kg/ha) = (PM 1 + PM 2 + PM 3)/3
p (lei/kg) = (pm 1+ pm 2 + pm 3)/3
VPV (lei/ha) = P (kg/ha) x p (lei/kg)
NV (lei/ha) = VPV (lei/ha) – C (lei/ha),

    unde:

P – producţia pe judeţ, ca medie pe ultimii 3 ani a producţiilor pentru fiecare cultură/plantaţie;
PM 1, 2, 3 – producţia medie pe judeţ, pentru fiecare dintre anii 1, 2 şi 3 de calcul, pentru fiecare cultură/plantaţie;
p – preţul pe judeţ, ca medie pe ultimii 3 ani a preţurilor pentru fiecare produs agricol;
pm 1, 2, 3 – preţul mediu pe judeţ, pentru fiecare dintre anii 1, 2 şi 3 de calcul, pentru fiecare produs agricol;
VPV – valoarea producţiei vegetale;
C – totalul cheltuielilor efectuate pentru obţinerea producţiei;
NV – norma de venit.

Art. 3. – Anexa nr. 1a face parte integrantă din prezenta metodologie.

Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an agricol pe unitatea de suprafaţă şi cultură/plantaţie

 

Produse vegetale	Cheltuieli
Cereale	seminţe, îngrăşăminte, carburanţi, lubrifianţi, pesticide, lucrări de înfiinţare, întreţinere, recoltare efectuate inclusiv cu terţi, energie electrică pentru irigare, apa pentru irigat, alte cheltuieli
Plante oleaginoase	seminţe, îngrăşăminte, carburanţi, lubrifianţi, pesticide, lucrări de înfiinţare, întreţinere, recoltare efectuate inclusiv cu terţi, energie electrică pentru irigare, apa pentru irigat, alte cheltuieli
Cartof	cartof de sămânţă, îngrăşăminte, pesticide, carburanţi, lubrifianţi, lucrări mecanice şi manuale efectuate inclusiv cu terţi, alte cheltuieli
Sfeclă de zahăr	seminţe, îngrăşăminte, carburanţi, lubrifianţi, pesticide, lucrări de înfiinţare, întreţinere, recoltare efectuate inclusiv cu terţi, energie electrică pentru irigare, apa pentru irigat, alte cheltuieli
Tutun	materialul de plantat, pesticide, carburanţi, lubrifianţi, lucrări mecanice şi manuale efectuate inclusiv cu terţi, energie electrică pentru irigare – uscare, apa pentru irigat, alte cheltuieli
Hamei pe rod	material săditor, pesticide, carburanţi, lubrifianţi, lucrări mecanice şi manuale efectuate inclusiv cu terţi, apa pentru irigat, energie electrică pentru irigare, alte cheltuieli
Legume în câmp	seminţe, material de plantat, materiale de palisat şi ambalaje, lucrări mecanice şi manuale efectuate inclusiv cu terţi, îngrăşăminte, carburanţi, lubrifianţi, pesticide, energie electrică pentru irigare, apa pentru irigat, alte cheltuieli
Legume în spaţii protejate	material săditor, îngrăşăminte, pesticide, carburanţi, lubrifianţi, energie electrică, energie termică, gaze naturale pentru încălzirea serelor, apa pentru irigat, materii şi materiale pentru seră/solar, lucrări mecanice şi manuale efectuate inclusiv cu terţi, alte cheltuieli
Leguminoase pentru boabe	seminţe, îngrăşăminte, carburanţi, lubrifianţi, pesticide, lucrări de înfiinţare, întreţinere, recoltare efectuate inclusiv cu terţi, energie electrică pentru irigare, apa pentru irigat, alte cheltuieli
Pomi pe rod	îngrăşăminte, pesticide, carburanţi, lubrifianţi, ambalaje, apa pentru irigat, energie electrică pentru irigare, lucrări mecanice şi manuale efectuate inclusiv cu terţi, alte cheltuieli
Vie pe rod	material săditor pentru completare vie pe rod, îngrăşăminte, pesticide, material de legat, ambalaje, carburanţi, lubrifianţi, lucrări mecanice şi manuale efectuate inclusiv cu terţi, apa pentru irigat, energie electrică pentru irigare, alte cheltuieli
Arbuşti fructiferi	îngrăşăminte, pesticide, carburanţi, lubrifianţi, ambalaje, apa pentru irigat, energie electrică pentru irigare, lucrări mecanice şi manuale efectuate inclusiv cu terţi, alte cheltuieli
Flori şi plante ornamentale	material săditor, pesticide, carburanţi, lubrifianţi, lucrări mecanice şi manuale efectuate inclusiv cu terţi, energie electrică pentru irigare, apa pentru irigat, alte cheltuieli

METODOLOGIE
pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor obţinute din creşterea şi exploatarea animalelor/familiilor de albine

Art. – (1) Pentru speciile şi categoriile de animale prevăzute la art. 72 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, normele de venit se propun la nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de valoarea producţiei animale şi de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic, pentru obţinerea producţiei.
(2) Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic şi valoarea producţiei animale anuale se determină diferenţiat, în funcţie de specia de animale, în baza preţurilor medii stabilite pentru anul fiscal pentru care se propune norma de venit.

Art. 2. – Pentru vaci şi bivoliţe, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) costul furajelor în perioada de stabulaţie:

(i) se stabileşte necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreţinere şi necesarul de producţie pe zi în perioada de stabulaţie al efectivului de vaci şi/sau bivoliţe, exprimat în unităţi nutritive, denumite în continuare UN, conform cerinţelor nutriţionale care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
(ii) numărul de UN calculate se înmulţeşte cu numărul de zile de stabulaţie, cuprins între 180 – 210 zile, în funcţie de zonă, iar rezultatul se înmulţeşte cu 1,5. Înmulţirea cu 1,5 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al vacilor/bivoliţelor consumul de furaje al tineretului aferent – estimat la 50% din cel al animalelor adulte;
(iii) numărul de UN stabilit conform pct. 2 se înmulţeşte cu preţul pe UN stabilit în funcţie de structura raţiei şi preţul furajelor din care este alcătuită raţia. Structura standard a raţiei furajere luată în calcul pentru vaci/bivoliţe cu producţii de până la 3.500 l lapte este formată din 25 – 35% fibroase şi grosiere, 30 – 40% suculente şi 25 – 35% concentrate, în echivalent UN. Cantităţile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc în conformitate cu compoziţia nutritivă a furajelor care va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
(iv) preţul pe kg al furajelor din care este alcătuită raţia se stabileşte conform preţului mediu anual pe piaţa locală;

b) cheltuielile în perioada de păşunat, până la 25% din costul furajelor în perioada de stabulaţie;
c) alte cheltuieli, respectiv energie, carburanţi, echipamente şi altele asemenea, până la 15% din costul furajelor.

Art. 3. – Pentru vaci şi bivoliţe, veniturile se stabilesc pe baza:

a) producţiei medii de lapte la nivel judeţean pe ultimii 3 ani, care se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat pentru anul în curs;
b) valorii la înţărcare a viţeilor; greutatea la înţărcare, estimată la 80 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs;
c) valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 400 kg. Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea greutăţii vii cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.

Art. 4. – Norma de venit se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli şi se aplică tuturor crescătorilor de vaci/bivoliţe din judeţ.

Art. 5. – Pentru oi şi capre, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) costul furajelor în perioada de stabulaţie:

(i) se stabileşte necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreţinere şi necesarul de producţie pe zi în perioada de stabulaţie al efectivului de oi şi/sau capre, exprimat în UN, conform cerinţelor nutriţionale care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
(ii) numărul de UN calculate se înmulţeşte cu numărul de zile de stabulaţie, cuprins între 150 – 180 zile, în funcţie de zonă, iar rezultatul se înmulţeşte cu 1,2. Înmulţirea cu 1,2 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al oilor/caprelor consumul de furaje al berbecilor/ţapilor şi tineretului aferent – estimat la 20% din cel al animalelor adulte;
(iii) numărul de UN stabilit conform pct. 2 se înmulţeşte cu preţul pe UN stabilit în funcţie de structura raţiei şi preţul furajelor din care este alcătuită raţia. Structura standard a raţiei furajere luată în calcul pentru oi/capre este formată din cca. 40 – 50% fibroase şi grosiere, 15 – 25 % suculente şi 25 – 35% concentrate, în echivalent UN. Cantităţile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc în conformitate cu compoziţia nutritivă a furajelor care va fi aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
(iv) preţul pe kg al furajelor din care este alcătuită raţia se stabileşte conform preţului mediu anual pe piaţa locală;

b) cheltuielile în perioada de păşunat, respectiv până la 10% din costul furajelor în perioada de stabulaţie.

Art. 6. – Pentru oi şi capre, veniturile se stabilesc pe baza:

a) producţiei medii de lapte şi lână la nivel judeţean pe ultimii 3 ani, care se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat pentru anul în curs;
b) valorii la înţărcare a mieilor şi iezilor; greutatea la înţărcare, estimată la 12 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs;
c) valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 60 kg. Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea greutăţii vii cu preţul mediu pe kg, estimat pentru anul în curs.

Art. 7. – Norma de venit se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli şi se aplică tuturor crescătorilor de oi/capre din judeţ.

Art. 8. – (1) Pentru păsările de curte, norma de venit se calculează pentru deţinătorii de păsări de curte cu efective mai mari de 100 de capete. Considerăm o pondere de 60% din efectiv pentru producţia de ouă şi 40% din efectiv pentru producţia de carne.
(2) Pentru păsările de curte, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) cheltuieli cu achiziţionarea materialului genetic, pui hibrizi pentru carne de o zi, respectiv puicuţe ouătoare la vârsta de 16 săptămâni, pentru populare. Preţul materialului genetic achiziţionat este cel practicat de către societăţile avicole producătoare deţinătoare de material pentru reproducţie, respectiv părinţi rase grele şi părinţi pentru hibrizi ouă;
b) cheltuieli cu furajele combinate achiziţionate de la o fabrică de nutreţuri combinate autorizată, conform reţetelor pentru puii de carne, respectiv reţetelor pentru găini ouă consum, astfel:

(i) reţetă start de creştere 0 – 4 săptămâni cu 23% proteină brută digestibilă, denumită în continuare PBD, şi care reprezintă 35% din cantitatea de furaj consumată în perioadă;
(ii) reţetă de continuare şi finisare, 4 – 7 săptămâni, cu 20% PBD, care reprezintă 65% din cantitatea de furaj consumată în perioadă;
(iii) reţetă furaj pentru găini outoare;

c) alte cheltuieli, respectiv energie, carburanţi echipamente şi altele asemenea, ce reprezintă maximum 10% din costul furajelor.

Art. 9. – Pentru păsările de curte, veniturile se stabilesc pe baza:

a) valorii producţiei de carne realizate la vârsta de 49 de zile, greutatea medie de livrare fiind de 2 kg;
b) valorii producţiei de ouă realizate pe an, precum şi a valorii găinilor ouătoare reformate după un ciclu de producţie.

Art. 10. – Norma de venit se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli şi se aplică tuturor crescătorilor de păsări de curte din judeţ.

Art. 11. – Pentru porci la îngrăşat, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:

a) cheltuieli cu achiziţionarea purceilor înţărcaţi, la greutatea de 15 – 20 kg, la un preţ de achiziţie pe kg practicat de unităţile producătoare;
b) cheltuieli cu furajele combinate achiziţionate de la o fabrică de nutreţuri combinate autorizată la preţul pe kg practicat de către aceasta care variază în funcţie de reţetă. Se vor folosi două reţete, şi anume: reţetă de creştere 15 – 30 kg cu 18 % PBD, cu un consum specific de 2,6 kg/kg spor; reţetă de finisare 30 – 110 kg, cu un consum specific mediu de 3,0 kg/kg spor, 14% PBD. Reţeta de creştere reprezintă 14% din total consum furaje, reţeta de finisare reprezintă 86% din consum;
c) alte cheltuieli, respectiv energie, carburanţi echipamente şi altele asemenea, ce reprezintă maximum 10% din costul furajelor.

Art. 12. – Pentru porcii la îngrăşat, veniturile se stabilesc pe baza valorii producţiei de carne realizate, greutatea medie de livrare fiind de 110 kg, în funcţie de preţul estimat pentru anul în curs.

Art. 13. – Norma de venit se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli şi se aplică tuturor crescătorilor de porci la îngrăşat din judeţ.

Art. 14. – (1) Pentru familiile de albine, norma de venit se stabileşte în funcţie de valoarea producţiei de miere şi a altor produse apicole şi de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic.
(2) Valoarea producţiei de miere reprezintă rezultatul exprimat în lei/familia de albine, obţinută din înmulţirea producţiei medii exprimate în kg miere obţinută pentru fiecare familie de albine, pe cei 3 ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului, cu preţul mediu exprimat în lei/kg, pe cei 3 ani precedenţi anului fiscal de realizare a venitului.
(3) Valoarea altor produse apicole reprezintă maximum 8% din valoarea producţiei de miere.
(4) Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic cuprind, după caz, următoarele:

a) cheltuieli pe familia de albine, exprimate în lei/familia de albine, efectuate pentru achiziţionarea de medicamente, zahăr, suplimente nutritive şi biostimulatori, faguri, motorină pentru deplasarea în pastoral, cutii de stupi sau componente ale acestora;
b) alte cheltuieli, respectiv taxă drumuri, taxă treceri Bac, impozit mijloc de transport stupi şi altele asemenea, care reprezintă maximum 20% din cheltuielile prevăzute la lit. a).

Art. 15. – Norma de venit exprimată în lei/familia de albine se obţine prin diferenţa dintre valoarea producţiei de miere şi a altor produse apicole şi cheltuielile efectuate şi se aplică tuturor crescătorilor de albine din judeţ.