Unul dintre „hobby-urile” românilor a fost să obțină credite cu sau fără buletin și să își cumpere tot ceea ce înainte de 1989 doar au visat! Deși la început părea ceva aparent banal să obții un credit de la o bancă, o dată cu valul crizei, băncile au devenit tot mai precaute și au impus o serie de condiții care pentru majoritatea par de-a dreptul draconice.
În prezent, „pentru a obține un credit, mai întâi trebuie să dovedești că nu ai nevoie de el.” (Murphy). Apoi, cu siguranță, vei avea succes și îl vei obține!
Sigur că este foarte greu să obții un credit azi, însă mulți chiar au nevoie să devină clienți ai băncilor și să primească acei bani cu împrumut. Birocrația guvernează relația bancă-client, iar numărul actelor care le sunt solicitate aspiranților la credite, îi dezarmează pe mulți dintre români. Unii sunt mai temerari și după ce duc teancul de acte solicitat, pot păți ca în legea maculaturii. Potrivit acesteia „toate dosarele, hârtiile etc. pe care le păstrezi nu vor fi necesare până când nu le arunci; abia atunci vor deveni esențiale și indispensabile.”
Românii „înghit” pe nerăsuflate condițiile din contractele de credit pe care băncile le impun fără să-și pună întrebarea dacă toate clauzele de acolo sunt sau nu în acord cu drepturile lor.
Un proverb austriac spune că „dacă ai un credit de 10.000 dolari, ești clientul băncii. Dacă ai un credit de 100.000.000 dolari, banca este clientul tău.” Pentru majoritatea românilor, „fericiți” posesori de credite, faptul că devin clienți ai băncilor, este deja un vis realizat. Abia când încep să achite ratele, se trezesc la realitate și își dau seama că pot păți ca în epigrama: „Bani a încasat cu brio/Și i-a cheltuit la Rio…/La scadență, vechiul trio:/Banca, casa și…adio…” (Constantin Enescu).
Ce poți face concret în momentul în care vezi că, de la lună la lună, comisioanele bancare, dobânzile și alte speze bancare cresc ca Făt-Frumos? Ce faci când vezi că tu ai doar obligația să le achiți fără ca banca să te întrebe dacă le accepți sau fără să fi existat o negociere directă între tine și bancă?
Întâi de toate nu trebuie să vă pierdeți cu firea, pentru că legiuitorul a găsit o rezolvare la problema clauzelor abuzive din contractele de credite bancare cu care mulți români au fost împovărați pe nedrept. Legiuitorul a înțeles că “bancherul este un tip care îți împrumută umbrela pe timp de soare, dar care o vrea înapoi în momentul în care începe să plouă.” (Mark Twain ) și se impunea cu necesitate să ia măsuri.
Tot ceea ce trebuie să faceți este să urmați pașii de mai jos, în speranța că la capătul acelui drum, veți găsi rezolvarea problemei voastre.
Ce lege reglementează clauzele abuzive?
Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 305 din 18 aprilie 2008. Ea a fost modificată și completată în timp de legiuitor fiind adaptată schimbărilor mediului de afaceri.
Cu titlu de noutăți legislative legea 76/2013 care dispunea punerea în aplicare a Codului de Procedură Civilă a adus modificări semnificative pentru a putea identifica și combate clauzele abuzive din contractele de credit și pentru a da clientului posibilitatea să își susțină drepturile în fața băncii.
Din diverse raționamente punerea în aplicare a acestor prevederi a tot fost amânată, însă din 1 octombrie 2013, orice român are posibilitatea legală de a denunța clauzele abuzive din contractele de credit.
Practic, începând cu 1 octombrie 2013 noutățile legislative sunt că asociațiile pentru protecția consumatorilor au posibilitatea să atace în instanță clauzele abuzive din contracte. Dacă instanța va constata caracterul abuziv al acestora, va obliga banca să elimine respectivele clauze abuzive din toate contractele aflate în curs de executare. Demersul unei singure persoane, poate deveni un succes pentru toți ceilalți clienți ai băncii!
Care sunt pașii care trebuiesc urmați atunci când un client al băncii consideră că în contractul său de credit bancar există anumite clauze abuzive?
Pasul 1
Înainte de a trece la luptă, încercați rezolvarea amiabilă a acestei probleme. Puteți trimite o notificare băncii în care să vă expuneți punctul de vedere vis-a-vis de clauzele pe care le considerați a fi abuzive. Solicitați soluționarea pașnică a diferendului. De obicei, demersul dvs. rămâne fără ecou. Fie nu veți primi nici un răspuns, fie răspunsul nu va schimba cu nimic datele problemei. Dar oricum nu puteți să vă reproșați pe viitor că nu ați încercat să stați la masa trataivelor înainte de “a trece la atac”! Până la urmă „succesul este doar o chestiune de noroc, întreabă-i pe cei care au eșuat.” (Murphy)
Pasul 2
Vă adresați Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) cu o cerere scrisă în care oferiți cu generozitate cât mai multe informații și date clare privind clauzele pe care le supuneți atenției acestei autorități. Atașați la sesizare și o copie a “buclucașului” contract de credit care vă dă atâtea bătăi de cap, în scopul de a ușura munca de verificare. Pentru a dovedi că ați făcut și dvs. demersuri să vă rezolvați problema puteți depune la ANPC o copie a notificării adresate băncii, însoțite dacă este cazul, de răspunsul primit de la aceasta.
Rețineți că ANPC se poate sesiza și din oficiu. Tot la fel pot face și alte asociații pentru protecția consumatorilor care trebuie să aibă calitatea de persoană juridică (organizație nonguvernamentală), să nu urmărească obținerea de profit pentru membri săi și să aibă ca unic scop apărarea drepturilor și intereselor legitime ale membrilor săi și/sau ale consumatorilor în general.
Legiuitorul a impus și o condiție suplimentară pentru ca o astfel de asociație să se poată implica în procesul de denunțare a clauzelor abuzive. Aceste asociații trebuie să aibă la nivel național cel puțin 3.000 membri și filiale în cel puțin 10 județe și să fi desfășurat la nivel județean și local, o activitate în domeniul protecției consumatorilor pe o perioadă de cel puțin trei ani.
Rețineți că un client al băncii nu poate face singur aceste demersuri, deși este direct interesat în soluționarea problemei! Legiuitorul a stabilit că doar dacă sesizarea privind constatarea clauzelor abuzive este formulată de ANPC sau de asociațiile pentru protecția consumatorilor, instanța în urma verificărilor, va putea dispune eliminarea clauzelor abuzive din contractele aflate în derulare.
Este o dispoziție logică, pentru că, dacă fiecare client al unei bănci, posesor de credit cu clauze abuzive s-ar fi putut adresa instanței de judecată, atunci activitatea din tribunale s-ar fi blocat. Cel mai probabil cei interesați ar fi luat cu asalt instanțele de judecată. Legiuitorul a găsit o formulă echitabilă pentru toată lumea: clienții unei bănci beneficiază cu toții de câștigul obținut de clientul care a început demersurile, iar instanțele de judecată nu sunt sufocate de valul uriaș al acestor procese.
Pasul 3
După ce primesc sesizarea dvs., ANPC sau alte asociații din domeniul protecției consumatorului verifică prin organele de control abilitate dacă acele clauze sunt sau nu abuzive. În urma verificărilor, încheie procese-verbale în care consemnează faptele constatate cu ocazia verificărilor făcute și menționează ce articole din lege a încălcat banca.
Pasul 4
Dacă se constată că aveți dreptate, asociațiile sesizează tribunalul de la sediul băncii și solicită ca instanța să dispună obligarea băncii să modifice contractele aflate în curs de executare, în sensul de a elimina clauzele abuzive. La cererea de chemare în judecată, se va anexa și procesul-verbal întocmit de organele de control ale ANPC sau ale altor asociații din domeniul protecției consumatorului.
Rețineți că procesele privind protecția consumatorilor sunt scutite de plata taxei de timbru!
Pasul 5
În această etapă ne aflăm în faza procesului în care zarurile sunt aruncate și soarta clientului depinde de decizia instanței de judecată. Primind cererea de chemare în judecată, instanța analizează dacă cele constatate în procesul-verbal de ANPC și/sau asociațiile de protecție a consumatorului, sunt corecte sau nu.
Contractul încheiat de client cu banca este un contract pretipărit, ale cărui clauze nu sunt negociate direct cu clientul fiind impuse de aceasta. Ele vor fi considerate de către instanță ca fiind abuzive dacă singure sau împreună cu alte prevederi din contract îi creează prejudicii însemnate clientului și creează totodată un dezechilibru în acel contract.
Dacă la contractul ce se încheie “probabilitatea succesului nu este aproape unu, atunci este al naibii de aproape de zero” (Murphy). Altfel spus, nu se mai respectă principiul win-win care ar trebui să guverneze orice contract, principiu conform căruia fiecare parte contractuală ar trebui să aibă de câștigat prin încheierea acelui act!
Legiuitorul nu a definit clar ce înseamnă în accepțiunea sa noțiunea de clauză abuzivă, astfel încât aprecierea acestui caracter rămâne la latitudinea judecătorului care decide, de la caz la caz. Curat murdar încurcătură!
Ca exemple de clauze ce pot fi considerate a fi abuzive sunt cele prin care banca mărește în mod unilateral dobânda aplicată clientului care se trezește peste noapte cu o dobândă uriașă de care habar n-avea! Practic, clientul este obligat să accepte o dobândă în mod automat fără să aibă posibilitatea de a decide dacă poate rezilia sau nu acel contract. Pot fi persoane care să accepte cu zâmbetul pe buze o astfel de situație. În astfel de cazuri, “omul care poate zâmbi când lucrurile merg rău, sigur s-a gândit la cineva pe care poate da vina. “(Murphy)
Alte clauze abuzive pot fi: cele prin care comisionul de risc este transformat in comision de administrare, situațiile în care banca modifică unilateral contractul fără a consulta clientul sau cazuri în care se aplică formule de calcul netransparente la calculul dobânzii etc.
Cu titlu general, orice clauză care a fost decisă și impusă exclusiv de bancă fără a exista acceptul clientului, ar trebui să se încadreze în categoria clauzelor abuzive.
Dacă instanța constată că există clauze abuzive în contract, va obliga banca să modifice toate contractele aflate în curs de executare, în sensul de a elimina clauzele abuzive respective. Instanța va aplica și o amendă contravențională băncii, amendă care poate fi de la 200 de lei la 1.000 lei. Derizorie, ar spune unii, față de prejudiciul creat în timp clienților!
Este posibil ca instanța să constate că acea clauză nu este abuzivă, sens în care va anula procesul-verbal întocmit de ANPC și/sau asociațiile de protecție a consumatorului. Împotriva hotărârii pronunțate de instanță, partea nemulțumită poate declara doar apel.
Rețineți că miza unui astfel de proces este uriașă! Dacă instanța decide că o anumită clauză (aplicată clienților unei bănci) nu este abuzivă, atunci în mod automat ea nu mai poate face obiectul altui proces. Acea clauză devine legală și nimeni nu mai poate sesiza instanța cu o cerere de chemare în judecată care să aibă ca obiect eliminarea din toate contractele de credit a acelei clauze considerată de clienți ca fiind abuzivă.
În loc de concluzii…
Până la urmă, dacă vă cunoașteți drepturile și luptați pentru ele, s-ar putea să aveți sorți de izbândă. Ar fi trist să vă resemnați și, deși considerați că vi s-a făcut o nedreptate, să stați în pasivitate.
La mulți români se aplică vorbele: “Mă uit în față și în spate/Și văd multă nedreptate,/ Tot nedreptate văd în jur/Și atunci îmi vine să …înjur!” (David Boia). Ca să nu ajungeți în această situație, trebuie să acționați!
Până la urmă, „pentru a gândi pozitiv, trebuie mai întâi să gândești” (Gavriil Stiharul) și „pentru a-ți realiza visele, trebuie mai întâi să te trezești. „ (proverb arab)