În urma obiecţiilor de neconstituţionalitate formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de 50 de deputaţi ai Partidului Democrat Liberal referitor la programul legislativ din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Codul penal şi noul Cod penal) şi la articolul unic din Legea pentru modificarea art. 253*1 din Codul penal, portalul juridic al Curţii Constituţionale a României informează despre constatarea neconstituţionalităţii:
- Art. I pct.5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în care care se prevede înlăturarea preşedintelui României, deputaţilor, senatorilor, şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor;
- Art. unic din Legea pentru modificarea art. 253*1 din Codul penal, care înlătură funcţionarii publici din sfera subiecţilor activi a infracţiunii de conflict de interese şi care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea şi semnarea actelor administrative, precum şi cele care privesc creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională;pentru încălcarea art. 1 alin. (1) şi (5) din Constituţie privind statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art. 16 alin. (1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art. 11 alin. (1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună – credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale;
şi - Art. I pct. 2 şi art. II pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, privind modificarea art. 741 din actualul Cod penal, respectiv a art. 309*1 din noul Cod penal, dispoziţii care reglementează reducerea şi înlocuirea pedepselor pentru ‘infracţiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în banipentru încălcarea la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea normelor, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 147 alin.(1) şi (4) din Constituţie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.