Strategia naţională privind imigraţia, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 498/2011, vizează o perioadă de patru ani (2011-2014) şi îşi propune îndeplinirea următoarelor obiective strategice:
1. Promovarea migraţiei legale în beneficiul tuturor părţilor: societatea românească, imigranţi şi statele lor de origine;
2. Întărirea controlului legalităţii şederii străinilor pe teritoriul României şi aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare şi a măsurilor restrictive;
3. Îmbunătăţirea sistemului naţional de azil în scopul eficientizării şi asigurării conformităţii cu standardele legale naţionale, europene şi internaţionale aplicabile;
4. Participarea activă a României la eforturile comunităţii internaţionale şi statelor membre ale Uniunii Europene la identificarea unor soluţii durabile pentru persoanele aflate în nevoie de protecţie internaţională;
5. Integrarea socială a străinilor cu şedere legală.
Planul de acţiune pe anul 2013 pentru implementarea Strategiei constituie un mijloc prin care se stabilesc activităţi concrete care să conducă la crearea unui sistem flexibil de stopare a fenomenului migraţionist aflat în continuă creştere. Totodată, se urmăreşte alinierea politicilor naţionale în domeniul imigraţiei şi azilului la cele internaţionale pentru atingerea standardelor impuse de statutul României de stat membru al Uniunii Europene şi a obiectivelor asumate de România pentru aplicarea în totalitate a acquis-ului Schengen de la data emiterii deciziei Consiliului în acest sens.
Creşterea sau extinderea capacităţii de cazare a centrelor pentru străinii luaţi în custodie publică, cât şi pentru solicitanţii de azil rămâne un obiectiv prioritar având în vedere analizele efectuate în ceea ce priveşte fenomenul migraţionist.
Se urmăreşte, totodată, creşterea capacităţii de procesare a cererilor depuse de solicitanţii unei forme de protecţie, inclusiv prin încadrarea cu personal specializat pentru acoperirea deficitului existent.
Aderarea României la Uniunea Europeană a determinat, în ultimii ani, modificări substanţiale ale normelor interne care reglementează regimul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi al Spaţiului Economic European, precum şi ale normelor de drept care reglementează azilul în România, în vederea asigurării conformităţii cu legislaţia europeană în domeniu şi cu alte instrumente juridice internaţionale la care statul român este parte. Acest proces complex de armonizare legislativă se află în continuă desfăşurare, în vederea identificării unor soluţii viabile pentru transpunerea acquis-ului în domeniu. Totodată, prin modificările şi completările legislaţiei naţionale incidente domeniilor sus menţionate, se urmăreşte permanent eliminarea unor disfuncţionalităţi apărute în implementarea cadrului legislativ în domeniul străinilor. Astfel, vor fi luate măsuri în vederea modificării cadrului legal relevant în materie prin elaborarea unui proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României care va viza transpunerea Directivei 2011/98/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind o procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanţii ţărilor terţe în vederea şederii şi ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre şi un set comun de drepturi pentru lucrătorii din ţările terţe cu şedere legală pe teritoriul unui stat membru.
Totodată, se urmăreşte revizuirea listei statelor pentru ai căror cetăţeni se aplică procedura specială a invitaţiei la acordarea vizei de scurtă şedere şi realizarea de consultări cu instituţiile cu atribuţii în domeniul migraţiei legale, asociaţiile/organismele care reprezintă interesele anumitor categorii de străini, pentru revizuirea/actualizarea permanentă a condiţiilor şi procedurilor de admitere şi şedere a străinilor veniţi în scopul desfăşurării de activităţi comerciale, studii, muncă/detaşare, turism, afaceri etc. Aceste activităţi au ca scop asigurarea flexibilităţii sistemului de admitere şi şedere a străinilor pe teritoriul României, precum şi gestionarea migraţiei legale în scopul atragerii acelor categorii de imigranţi care pot contribui la acoperirea unor domenii deficitare ori cu impact în dezvoltarea economică şi diminuarea ponderii factorului ilegal în cadrul fenomenului migraţionist.
În vederea întăririi cooperării între autorităţile române competente pentru combaterea imigraţiei ilegale şi a muncii nedeclarate, se urmăreşte crearea unor oportunităţi pentru accesarea fondurilor europene destinate combaterii migraţiei ilegale, prin inţierea şi derularea unor proiecte şi programe comune pe coordonatele FRONTEX – Poliţia de Frontieră – Poliţia Română.
În ceea ce priveşte politica de integrare, se urmăreşte, ca element de noutate, monitorizarea rezultatelor politicilor de integrare prin stabilirea unui set de indicatori în toate domeniile relevante, precum şi culegerea şi interpretarea datelor obţinute.
Acţiunile prevăzute în Planul pe anul 2013 pentru implementarea Strategiei mai vizează îndeplinirea şi a următoarelor obiective specifice:
– asigurarea unei informări permanente a străinilor privind posibilităţile şi condiţiile de migraţie legală în România;
– admiterea cetăţenilor statelor terţe în scop de muncă potrivit nevoilor identificate pe piaţa autohtonă a forţei de muncă;
– asigurarea unei informări permanente a străinilor privind sancţiunile şi măsurile restrictive ce pot fi aplicate străinilor cu şedere ilegală sau care desfăşoară muncă nedeclarată;
– întărirea cooperării între autorităţile române competente pentru combaterea imigraţiei ilegale şi a muncii nedeclarate;
– dezvoltarea cooperării cu ţările terţe cu potenţial migraţionist;
– aplicarea măsurilor de returnare a imigranţilor ilegali la standardele Uniunii Europene;
– asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil şi respectarea principiului non refoulement;
– procesarea cererilor de azil în mod eficient şi conform standardelor legale naţionale, europene şi internaţionale aplicabile;
– asigurarea unui standard demn de viaţă al solicitanţilor de azil conform standardelor legale naţionale, europene şi internaţionale aplicabile;
– asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii cu celelalte sisteme de azil din statele membre şi coordonarea cu Biroul European de Sprijin în domeniul Azilului (BESA);
– integrarea străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România;
– asumarea obligaţiilor României ca stat de relocare a refugiaţilor;
– continuarea derulării operaţiunilor prin Centrul de Relocare de Urgenţă de la Timişoara conform Acordului Tripartit dintre Guvernul României, UNHCR şi OIM;
– încorporarea aspectelor integrării sociale a străinilor în toate celelalte politici din domeniile relevante;- creşterea gradului de participare a străinilor cu şedere legală în România la activităţile specifice de facilitare a integrării lor în societatea românească.
Se urmăreşte crearea unui sistem de admitere flexibil care să permită intrarea şi şederea pe teritoriul statului român a investitorilor străini.
Totodată, se are în vedere crearea cadrului juridic legal pentru facilitarea rămânerii pe teritoriul României a străinilor care au urmat o formă de învăţământ superior acreditată sau autorizată în vederea acoperirii deficitului de forţă de muncă înalt calificată.
În anul 2013 va fi elaborat şi proiectul de act normativ privind numărul de autorizaţii de muncă ce pot fi eliberate stăinilor în anul 2014, demers ce are în vedere încurajarea de către Guvernul României a migraţiei temporare în scop de muncă, oferind totodată posibilitatea străinilor să dobândească experienţă profesională care poate fi folosită ulterior în beneficiul ţărilor de origine şi să acumuleze economii pe care să le folosească în beneficiul familiilor lor.