Se spune că” un copil poate să învețe un adult trei lucruri: cum să fie mulțumit fără motiv, cum să nu stea locului niciodată și cum să ceară cu insistență ceea ce își dorește. “ (Paulo Coelho).

Chiar zilele trecute am asistat la o scenă în care o fetiță își ruga mama să îi cumpere o păpușă. Femeia îi explica că are destule păpuși acasă și încerca să o convingă pe fetiță să renunțe. Însă copiii au învățat că șantajul emoțional este arma perfectă prin care dorințele lor pot deveni realitate! Îmbufnată că mama nu cedează lacrimilor ei i-a spus: “dacă nu mi-o cumperi nu mai iau medicamentele prescrise de medic, o să mă îmbolnăvesc, nu o să mai pot merge la școală și o să spun și bunicilor că din cauza ta s-au întâmplat toate !”

Firește că inima de mamă a cedat rugăminților odorului care a știut foarte bine cum să pună problema în fața acesteia ca să obțină mult râvnita păpușă. Niciun copil nu este pedepsit pentru șantajul la care își supune părinții, însă în lumea adulților lucrurile nu stau tot așa.

Lumea noastră a adulților este o lume complicată în care “dacă ai greșit, plătești!” Domnul Albert era un om de vază în orașul său și conducea un adevărat imperiu, fiind un nume în domeniul materialelor de construcții. A muncit din greu ca să ajungă aici, însă nimeni nu îi cunoștea trecutul. Și poate era mai bine ca lucrurile să rămână așa!

Când domnul Remus vechi prieten din copilărie al domnului Albert i-a cerut acestuia să îi vândă materiale de construcții la un preț de nimic, eroul nostru a refuzat. Atunci domnul Remus i-a spus că dacă nu îi acceptă propunerea va merge la ziarele locale și va da în vileag anumite lucruri din trecutul său. Firește că domnul Albert om respectat în mediul de afaceri s-a ferit toată viața să se afle că nu a putut face facultatea, pentru că părinții săi nu au avut bani, că a petrecut copilăria într-o casă de chirpici dintr-o mahala și că fratele său a fost închis pentru delapidare.

Întrebarea era să cedeze sau nu acestui șantaj? Ce variante avea? Era un șantaj sau o onestă ofertă de afaceri din partea unui vechi prieten?

Ce este șantajul?

Este o infracțiune prevăzută la articolul 211 din Codul Penal încadrată la categoria infracțiunilor contra libertății persoanei. Constă în constrângerea unei persoane prin diferite mijloace (de obicei prin violență și amenințare) de a urma o anumită conduită cerută de făptuitor pentru a dobândi anumite foloase injuste (forma simplă a faptei). Legea prevede și o formă agravantă care constă în amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare care este compromițătoare pentru persoana amenințată, pentru soțul sau o rudă a acesteia.

Cine sunt subiecții infracțiunii?

Subiectul activ (cel care săvârșește infracțiunea) poate fi orice persoană. Când fapta este comisă prin amenințare, atunci poate exista doar instigarea și complicitatea morală. Dacă fapta este comisă prin violență, atunci putem vorbi de coautorat (săvârșită de două sau mai multe persoane), complicitate, instigare.

Subiectul pasiv (victima) poate fi atât o persoană fizică, cât și juridică.

Care este conținutul infracțiunii?

Pentru a putea vorbi de infracțiunea de șantaj trebuie să existe un act de constrângere exercitat prin violență sau amenințare asupra victimei în scopul de a o determina să acționeze potrivit solicitării făptuitorului.

Constrângerea victimei se poate realiza astfel:

– să dea. De exemplu unei persoane i se cere să dea o sumă de bani sau un bun făptuitorului sau unei persoane indicate de acesta. Există o graniță fină între acest tip de șantaj și fapta de tălhârie. Astfel, dacă victimei i se cere să dea bunul pe loc, concomitent cu săvârșirea amenințării sau violenței, vorbim de tâlhărie. Dacă bunul va fi remis ulterior săvârșirii amenințării sau violenței, suntem în prezența șantajului. Rețineți că în cazul șantajului, răul produs victimei este unul viitor, în timp ce la tâlhărie răul este imediat.

– să facă. De exemplu, victima este constrânsă să acționeze contrar voinței sale: să semneze un act, să îndeplinească într-un mod anume o sarcină de serviciu etc.)

– să nu facă. De exemplu, victima este constrânsă să nu își îndeplinească o anumită sarcină de serviciu.

– să sufere ceva, adică să suporte producerea unui prejudiciu material și/sau moral.

Urmarea imediată este existența unei stări de pericol pentru libertatea psihică a victimei trebuind să existe o legătură de cauzalitate între cele două.

Infracțiunea de șantaj se săvârșește cu intenție directă pentru că scopul este acela de a dobândi în mod injust pentru sine sau pentru altul un folos material. Sunt situații în practică când folosul obținut în urma faptei de șantaj este unul licit, de exemplu o persoană este constrânsă să respecte întrutotul clauzele dintr-un contract.

Practica a stabilit că ne aflăm în prezența infracțiunii de șantaj, chiar dacă scopul obținut este licit, deoarece modul de obținere este unul injust. Mai mult, nimeni nu își poate face singur dreptate într-un stat de drept! Scopul legiuitorului a fost acela de a proteja libertatea psihică a persoanei împotriva unor practici ilicite de acest fel. Rețineți că există șantaj, chiar dacă scopul obținut este licit, deoarece modalitatea de obținere contravine legii.

Să presupunem că A l-a împrumutat pe B cu o sumă de bani și B refuză să i-o mai restituie. Faptul că A îl amenință pe B că îl va da în judecată pentru a-și recupera suma de bani, nu constituie infracțiunea de șantaj (pentru că demersul ce îl va face A este unul legal și anume intentarea unui proces). Dacă A îl suprinde pe B în timp ce acesta sustrăgea bunuri din magazia unității unde lucrează și îi cere bani pentru  a nu îl denunța la poliție pentru fapta sa, este șantaj.

Care este forma agravantă a infracțiunii de șantaj?

Față de forma simplă, cea agravantă se poate săvârși doar prin amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare care este compromițătoare pentru persoana amenințată, pentru soțul sau o rudă a acesteia. Această formă a infracțiunii înțelege prin sintagma „darea în vileag”, aducerea la cunoștință, comunicarea acestor informații uneia sau mai multor persoane. Legea nu impune vreun număr de persoane și nici nu condiționează publicitatea datelor respective, însă impactul amenințării este mai mare pentru victimă dacă fapta va fi făcută publică.

Pentru a ne afla în prezența infracțiunii de șantaj în formă agravantă trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

– fapta cu a cărei dare în vileag este amenințată victima trebuie să fie compromițătoare, adică să fie imorală, să poată prejudicia moral victima, să o discrediteze.

– fapta să fie compromițătoare pentru persoana amenințată, pentru soțul sau o rudă a acesteia.

– fapta să fie reală sau imaginară, astfel încât, chiar dacă nu ar fi adevărată, tot ar putea discredita victima fiind bine cunoscut impactul public al unor astfel de lucruri, în special cel mediatic.

Infracțiunea de șantaj se consumă când a avut loc amenințarea sau violența și făptuitorul a cerut victimei să urmeze o anumită conduită, indiferent dacă victimei i s-a creat o stare de temere și indiferent dacă victima a dat curs cererii de constrângere.

Potrivit legii, sancțiunea pentru forma simplă a șantajului este închisoarea de la 1 an la 5 ani. Pentru forma agravantă pedeapsa este închisoarea de la 2 ani la 7 ani.

Ce a făcut domnul Albert?

Copleșit de impactul vorbelor așa-zisului prieten pe care l-a ajutat de câte ori a avut nevoie, domnul Albert cântărea greutatea deciziei sale. Putea foarte ușor să cedeze și să îi dea acele materiale de construcții și atunci secretul lui era în siguranță, însă cine îi garanta că domnul Remus nu va continua șantajul de câte ori va avea chef. Dacă ceda acum, ar fi cedat mereu! Era ca și cum ar fi avut un călcâi al lui Ahile care ar fi putut fi exploatat mereu.

Era o decizie grea și cu implicații multiple, însă de multe ori în viață e mai bună o decizie proastă decât nicio decizie! A apelat la organele de poliție care au organizat un flagrant în care domnul Remus a căzut fără probleme. Instanța l-a condamnat pe domnul Remus la 3 ani de închisoare cu executare.

Așadar rețineți că dacă un copil care vă șantajează emoțional să îi luați o jucărie nu pățește nimic, nu același lucru se petrece pe tărâmul adulților! Domnul Albert a înțeles cât de fragilă este granița dintre loialitate și trădare și că mirajul banului poate transforma un prieten într-un dușman de temut. “Dacă iei un câine flămând și îi dai de mâncare, nu te va mușca. Aceasta este diferența importantă dintre un câine și un om.” (Mark Twain).