Stopare fiscală în domeniul petrolier


petrol

În anul 2015 guvernul a decis să menţină actualul nivel în lei al accizelor la carburanţi, deşi, potrivit legii, acestea ar fi trebuit să scadă, ieftinind şi mai mult benzina şi motorina, şi să păstreze încă un an actualul sistem de redevenţe plătite de companiile petroliere, deşi urma să îl schimbe pentru a creşte încasările la buget.

Modificarea sistemului de redevenţe a fost amânată un an, cu argumentul că nu pot fi operate schimbări „peste noapte“, aplicabile de la 1 ianuarie 2015, pentru că ar bulversa piaţa, dar şi cu promisiunea că vor fi pregătite schimbări mult mai profunde, din 2016, în avantajul comunităţilor locale.

Grija pentru stabilitate şi predictibilitate afişată de premierul Ponta s-a manifestat într-un mod diferit când a fost vorba de accizele plătite de consumatori la carburanţi. Executivul a decis o formă de „îngheţ“ fiscal, dar dând brusc peste cap reglementările privind modul de calcul, în avantajul bugetului şi în detrimentul consumatorilor. În fapt, păstrarea actualului nivel în lei ascunde o majorare a accizelor.

Şoferii din România ar fi trebuit să plătească de la 1 ianuarie cu 11 bani mai puţin pe litrul de benzină şi cu 12 bani mai puţin pe cel de motorină, dacă guvernul ar fi respectat prevederile Codului Fiscal aflat în vigoare şi ar fi renunţat la ideea îngheţării nivelul accizelor în lei. Aceasta, în condiţiile în care noul curs la care ar trebui calculate accizele pentru 2015 ar fi trebuit să scadă cu 22 de bani, potrivit prevederilor Codului fiscal, de la 4,738 lei/euro la 4,517 lei/euro. Guvernul se asigură, astfel, că încasările la buget din accizele plătite de consumatori nu vor scădea. Carburanţii s-au ieftinit oricum, în toată lumea, ca efect al prăbuşirii cotaţiilor internaţionale ale petrolului, însă nivelul ridicat al fiscalităţii şi modul de calcul al accizei a făcut ca ieftinirile să fie mult mai mici în Europa (în medie, cu 8%), decât în Statele Unite, unde preţurile la pompă au coborât cu peste 20%.