E de dorit, întotdeauna, să ai o relaţie bună cu Fiscul. Dar la fel de adevărat e că se pot ivi situaţii în care un act administrativ fiscal te nemulţumeşte sau te face să te simţi nedreptăţit. Înainte de-a cugeta la o acţiune în justiţie, trebuie să recurgi la calea administrativă de atac. La contestarea actului pe care-l consideri a fi greşit întocmit!
Potrivit Codului de procedură fiscală, contestaţia este o cale administrativă de atac ce nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră vătămat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal. Îndreptăţit la contestaţie e doar contribuabilul ce consideră c-a fost lezat în drepturile sale prin actul administrativ fiscal. Contribuabilii pot formula contestaţie împotriva titlurilor de creanţă şi împotriva altor acte administrative fiscale.
Ordinul 3741/2015 al preşedintelui ANAF privind aprobarea instrucţiunilor pentru aplicarea titlului VIII din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a fost publicat în “Monitorul Oficial” 975/2015. Dispoziţiile noului act normativ vor fi aplicate contestaţiilor depuse începând cu întâia zi a lui 2016!
Precizări necesare
Contestaţia se formulează în scris şi din ea nu vor trebui să absenteze: datele de identificare a contestatorului, obiectul contestaţiei, motivele de fapt şi de drept, dovezile pe care se întemeiază, semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia. Nu pot face obiect al vreunei contestaţii decât sumele şi măsurile stabilite şi înscrise de organul fiscal în titlul de creanţă sau în actul administrativ fiscal atacat.
Atenţie! Contestaţiile se depun la organul fiscal emitent al actului administrativ atacat, nefiind supuse taxelor extrajudiciare de timbru. Atunci când contestaţiile au ca obiect o anumită sumă, se specifică cuantumul sumei totale contestate, individualizată pe categorii de creanţe fiscale, precum şi accesorii ale acestora.
Dacă observă că această îndatorire n-a fost luată în seamă, organul fiscal de soluţionare competent solicită contestatorului, în scris, ca acesta să precizeze, în termen de 5 zile de la comunicarea cererii, cuantumul sumei contestate, individualizată. Contestatorul nu comunică suma? Se consideră contestat întregul act administrativ fiscal!
Cât timp are contestatorul la dispoziţie?
Orice contestaţie va fi depusă în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal (sub sancţiunea decăderii). Contestaţia a fost depusă la un organ fiscal diferit de cel emitent? În maximum 5 zile de la data primirii, ea va fi transmisă organului fiscal emitent al actului administrativ atacat.
În practică se întâlnesc situaţii în care competenţa de soluţionare nu-i revine organului emitent al actului atacat. Cum se procedează, aici? Contestaţia va fi avansată organului de soluţionare competent, în termen de 5 zile de la înregistrare.
Cum spuneam, contestaţia se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal; mai puţin în situaţia în care actul administrativ fiscal atacat nu include prevederi referitoare la posibilitatea de-a fi contestat şi nici termenul de depunere a contestaţiei ori organul fiscal la care contestaţia poate fi depusă (caz în care contestaţia poate fi depusă într-un termen de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal).
Dosarul contestaţiei va cuprinde: contestaţia în original (desigur!) – cu iscălitura persoanei îndreptăţite, împuternicirea avocaţială, procura sau mandatul; actul administrativ fiscal contestat, dovada comunicării actului administrativ fiscal (din care să reiasă şi data la care a fost comunicat), copii ale documentelor legate de cauza supusă soluţionării, documentele depuse de contestator şi, după caz, sesizarea penală.
Dacă din actele dosarului cauzei nu reiese respectarea termenului de depunere a contestaţiei şi cu toate demersurile realizate nu poate fi stabilită data la care contestatorul a luat cunoştinţă de actul administrativ fiscal atacat (aici fiind incluse şi situaţiile în care comunicarea prin publicitate a fost viciată prin nerespectarea procedurii în materie), contestaţia va fi considerată ca depusă în termenul legal.
Atunci când contestaţia i-a parvenit prin serviciile poştale, organul emitent al actului administrativ fiscal atacat va trebui, potrivit noilor ştiri juridice, să anexeze la dosarul contestaţiei şi plicul prin care a fost trimisă contestaţia.
Soluţionarea contestaţiei
Decizia de soluţionare a contestaţiei e definitivă, în sistemul căilor administrative de atac. Mai precis? Organul de soluţionare competent nu mai poate reveni asupra sa, mai puţin în cazul existenţei unor erori materiale, când devine necesară îndreptarea acestora. Aşadar, decizia emisă spre soluţionarea contestaţiei e obligatorie pentru organele fiscale emitente ale actelor contestate!
Câte un exemplar al deciziei privind soluţionarea contestaţiei va reveni contestatorului (sau administratorului special, administratorului judiciar, lichidatorului), persoanelor introduse în procedura de soluţionare şi organului care a conceput actul atacat. Un alt exemplar rămâne la dosarul contestaţiei, în vreme ce al treilea (exemplar) va fi păstrat la dosarul deciziilor.
Potrivit ultimelor noutăţi din contabilitate, în vederea lămuririi cauzelor, organul de soluţionare competent poate să ceară opinii de la direcţiile de specialitate din ANAF ori de la Ministerul Finanţelor. Dar, chiar şi atunci, pot exista puncte de vedere contradictorii ori contrare opiniei pe care a formulat-o organul de soluţionare competent. Ce bine, însă, că mai există şi Comisia fiscală centrală a MFP, pe masa cereia poate fi pusă respectiva speţă fiscală, spre analiză!
Orice problemă îşi are soluţia sa, se zice. Că nu toate soluţiile pot fi pe placul tuturor împricinaţilor e deja… o altă problemă. Oare ce ne-am face, noi, fără probleme?! Viaţa ar fi extrem de plictisitoare fără ele. Bafta cea mare e că nu ducem lipsă!