Uneori, o modificare legislativă poate fi asemuită unui bulgăre de zăpadă, care este împins la vale. Zăpada se acumulează iar volumul bulgărelui sporește văzând cu ochii. La fel, modificările legislative, mai ales cele în materie fiscală, tind să determine alte modificări legislative, care, la rândul lor, pot atrage o schimbare din temelii a sistemului de lucru. Sunt situații în care modificările legislative sunt întemeiate și temeinic gândite, în aproape toate consecințele lor, dar și dese situații în care, de la rostogolirea în pantă a unui bulgăre de zăpadă „neînsemnat”  se ajunge la o avalanșă ce dă totul peste cap și aduce haosul.

De aceea, toate consecințele probabile ale unor modificări legislative în sfera fiscală trebuie să fie, pe cât posibil, bine cântărite și anticipate în prealabil. O primă consecință anticipabilă a modificării unui act normativ poate fi modificarea normelor sale de aplicare.

 

Care sunt noutățile legislative?

În „Monitorul Oficial” 907/2017 a fost publicată HG 804/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin HG 479/2003.

Așa cum se arată în Nota de fundamentare a actului normativ, regimul utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale este reglementat de către OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi de către Normele metodologice pentru aplicarea OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de-a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin HG 479/2003.

OUG 28/1999 a trecut prin modificări substanţiale, operate prin OUG 91/2014, prin care au fost introduse prevederi legate de aparatele de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic, plus alte elemente de noutate, printre care și reglementarea autorizării caselor de marcat cu jurnal electronic pe categorii de contribuabili sau organizarea pe etape a procesului de substituire a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie cu dispozitive înzestrate cu jurnal electronic. Modificările realizate în cuprinsul OUG 28/1999 au trebuit să fie transpuse și în conținutul Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței, aprobate prin HG 479/2003.

Din actul normativ rezultă că sunt considerate substitute de numerar bonurile de valoare acordate potrivit legii, cum ar fi tichetele de masă, tichetele cadou, voucherele de vacanță, tichetele de creșă, tichetele sociale sau tichetul „Rabla”. Ultimele știri juridice arată că operatorii economici ce nu intră sub incidența OUG pot opta pentru utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, după rigorile legii.

Emiterea bonurilor fiscale se va efectua, de către utilizatori, doar cu aparate de marcat electronice fiscale pentru care a fost obținută autorizația de distribuție eliberată de către Comisia de autorizare a distribuitorilor pentru aparate de marcat electronice fiscale avizate tehnic.

Operatorii economici ce încasează, în parte sau total, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit, de debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum și a prestărilor de servicii efectuate direct către populație trebuie să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Recenta Hotărâre stabilește că livrările de bunuri cu amănuntul și prestările de servicii direct către populație repezintă activități desfășurate cu caracter permanent sau sezonier, dar că nu intră-n această categorie livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate ocazional, direct către populație, de către operatorii economici, alții decât comercianții cu amănuntul.

Totodată, comerțul ocazional se referă la actele de comerț cu caracter întâmplător, înfăptuite pe o durată limitată de timp cu prilejul unor târguri, saloane, sărbători (laice), expoziții cu vânzare, precum și livrările de bunuri hărăzite uzului propriu, către proprii angajați.

 

Tipuri de aparate de marcat electronice fiscale

Potrivit recentelor știri juridice, aparatele de marcat electronice fiscale pot fi:

– case de marcat electronice cu structură închisă, izolate. Aceste case de marcat au hardware dedicat, set fix de funcții, bază de date proprie. Ele funcționează izolat, nedispunând de interfețe de conectare la alte dispozitive – calculator, tabletă, telefon. Modulul fiscal e integrat în propriul hardware, iar programul de aplicație și cel de control din modulul fiscal se află într-o memorie fixă.

– case de marcat electronice cu structură închisă, conectate la calculator. În plus față de aparatele de marcat electronice fiscale de mai sus, aceste case de marcat posedă o interfață prin care se realizează cooperarea cu un program ce rulează pe calculator. Interfațarea va oferi un limitat set de comenzi de completare, modificare, citire a bazei interne de date și emitere a documentelor fiscale.

– case de marcat electronice computerizate, ce sunt realizate pe o structură de calculator standard, în care e încorporată o placă fiscală ce cuprinde un modul fiscal cu hardware și program de control proprii, ce se interfațează cu programul de aplicație al aparatului de marcat electronic, care rulează pe calculatorul standard printr-un limitat set de comenzi de interfațare adecvat categoriei acesteia de aplicații.

– aparate/terminale cu funcții de case de marcat electronice – sunt dispozitive identificabile ca structură și program de aplicație. Ele includ o placă fiscală ce conține un modul fiscal, controlat de către un program de control. Interfațarea aplicației cu modulul fiscal le conferă și funcții de casă de marcat.

– imprimantele fiscale – sunt dispozitive ce includ un modul fiscal, controlat de către un program de control memorie fiscală și periferice controlabile de către acesta. Ele nu dețin un program de aplicație propriu și se interfațează cu un sistem de calcul de tip calculator, terminal pentru transferul electronic de fonduri la punctul de vânzare – POS, sau cu un dispozitiv de tip telefon inteligent sau tabletă, ce dispun de un program de aplicație dedicat, identificabil.

– casele de marcat electronice care dețin un hardware dedicat ce integrează un modul fiscal controlat de un program de control și un program de aplicație ce furnizează un set fix de funcții de operare și îngăduie lucrul cu o proprie bază de date și una sau mai multe interfețe pentru salvare externă ori comunicație.

 

Procedura aplicabilă la defectarea aparatelor de marcat

Atunci când un aparat de marcat electronic fiscal s-a defectat, utilizatorii săi vor menționa, în cartea de intervenții a aparatului de marcat electronic, data și ora la care au anunțat defectarea acestuia.

Utilizatorii, cu excepția taximetriștilor, vor înregistra, până ce aparatul defect va fi din nou funcțional, toate operațiunile efectuate în această perioadă într-un registru special, ce va fi completat fără ștersături și spații nefolosite.

Registrul special va avea paginile numerotate, fiind sigilat și ștampilat de către organul fiscal la care se depun declarațiile (organul fiscal competent), fiind consemnat numărul de pagini conținut. Acest registru va fi prezentat de către utilizatori (cu excepția taximetriștilor), pentru vizare, la organul fiscal în a cărui rază teritorială a fost instalat aparatul de marcat electronic fiscal, anterior debutului activității.

La repunerea în funcțiune a aparatului, tehnicianul unității acreditate de service va consemna data și ora intrării în funcțiune a aparatului, în registrul special, după ultima înregistrare a operațiunilor efectuate de utilizator, sub semnătura și numele tehnicianului de service.

Una dintre legile lui Murphy arată că, în multe cazuri, o mașinărie care s-a defectat pornește și începe să funcționeze impecabil imediat ce-a fost prezentată personalului specializat în reparații.

În cazul defectării unui aparat de marcat electronic fiscal, se observă că există un lucru ce rămâne constant, la nivel de cerințe și proceduri, indiferent dacă remedierea defecțiunii a fost simplă sau dificilă, grabnică sau de durată. Această constantă e birocrația, căreia românul trebuie să-i plătească aproape întotdeauna un tribut, în timp și în bani!

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.