Printre popoarele europene privilegiate, ale căror ţări deţin atât un relief armonios şi bogăţii naturale, cât şi acces maritim şi fluvial, ne numărăm şi noi, românii. Sunt daruri demne de invidiat, pe care ar trebui să le utilizăm mai înţelept pentru dezvoltarea noastră economică şi socială! În afară de drepturile incontestabile ale statului român, conferite de către accesul său la Dunăre sau la Marea Neagră, mai există şi obligaţii asumate prin convenţiile şi tratatele încheiate cu alte state sau care izvorăsc din statutul nostru de stat membru al UE.

De pildă, îndatoriri în domeniul controlului vamal!

 

Reglementări vamale pentru transportul dunărean de marfă

În Uniunea Europeană n-are cum să fie văzută cu ochi buni introducerea pe teritoriul statelor membre, prin intermediul transportului pe Dunăre, a unor mărfuri provenite din spaţiul extracomunitar, în lipsa efectuării formalităţilor vamale. Prin urmare, încă din 2006, în ajunul aderării noastre la Uniune, au fost precizate atribuţiile birourilor vamale din porturile româneşti situate de-a lungul ţărmurilor dunărene. Acum, după 8 ani, s-a considerat de cuviinţă să se emită o nouă reglementare, pentru o mai bună punere în practică a prevederilor comunitare şi adaptarea la evoluţiile survenite în acest răstimp!

Aşa a văzut lumina tiparului Ordinul ANAF 3177/2014 privind formalităţile vamale care se efectuează pentru mărfurile transportate pe Dunăre, în Monitorul Oficial 838/2014. Conform prevederilor sale, una dintre atribuţiile birourilor vamale din porturile dunărene ale României este verificarea statutului comunitar al unor mărfuri şi, în sensul preîntâmpinării pătrunderii unor bunuri din spaţiul extracomunitar fără formalităţi vamale pe teritoriul UE, s-a stabilit care sunt înscrisurile prin care se poate dovedi care-i provenienţa respectivelor bunuri.

Ştirile juridice spun că, pentru mărfurile comunitare transportate pe Dunăre, între porturi din România şi Bulgaria, dovada statutului comunitar al acestora va fi realizată exclusiv prin prezentarea documentului T2L şi a documentului de transport – respectiv, manifestul privind mărfurile, întrebuinţat de către companiile navale. Ambele documente trebuie să fie vizate de către biroul vamal din portul de plecare! Documentul T2L, precum şi modul său de completare, sunt descrise cu lux de amănunte în Regulamentul CEE 2454/93 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului CEE 2913/92 de instituire a Codului vamal comunitar.

În ceea ce priveşte mărfurile de provenienţă comunitară transportate pe Dunăre între două porturi româneşti, datele referitoare la respectivele mărfuri vor fi obţinute de la biroul vamal din portul de destinaţie, din sistemul integrat de management al traficului pe Dunăre şi de informare asupra transportului pe apele interioare.

În cazul mărfurilor care trebuie să ajungă în Bulgaria, fiind expediate dintr-un port din România, ştirile juridice spun că mai înainte ca vasul de transport să ridice ancora, biroul vamal din portul de plecare va trebui să vizeze documentul T2L la rubrica D, „Controlat la biroul de plecare”. Nu vor trebui să lipsească iscălitura lucrătorului vamal al biroului de plecare, ştampila sa personală, cu numele biroului vamal şi nici data ori numărul de înregistrare. Aidoma va fi vizat, pe verso, şi documentul de transport al mărfurilor, de către biroul vamal aparţinând portului de plecare. Însă, potrivit noilor ştiri juridice, se va face abstracţie de aceste prevederi în situaţia în care formalităţile de export de pe teritoriul Uniunii Europene au fost deja înfăptuite, pentru mărfurile comunitare.

În prezenţa unei situaţii în care mărfurile transportate din Bulgaria în România, pe Dunăre, sunt prezentate la biroul vamal din portul de destinaţie fără documentul de transport şi fără documentul T2L ori dacă documentele acestea există, dar nu prezintă vizele biroului vamal din portul din care-au fost expediate, ele vor fi considerate mărfuri necomunitare. Pentru aceste mărfuri se vor realiza formalităţile vamale de rigoare, fiind repartizate sub o destinaţie vamală. Într-un mod identic se va proceda şi-n situaţia în care mărfurile sunt aduse pe Dunăre dintr-o ţară terţă şi sunt prezentate biroului vamal portuar, cu obiectivul introducerii lor pe teritoriul ţării noastre.

 

Transportul cu feribotul sau pe pod – scutite de formalităţi vamale

În circumstanţa în care mărfurile comunitare sunt transportate pe Dunăre dintr-un alt stat membru în România sub regimul de tranzit comunitar intern, biroul vamal din portul de intrare are să aibă rolul unui birou de tranzit sau de destinaţie, potrivit informaţiilor din declaraţia de tranzit, efectuând formalităţile vamale adecvate contextului. În situaţiile de acest gen, nu va mai fi necesară prezentarea vreunui alt document care să ateste statutul comunitar al bunurilor transportate pe cale fluvială.

În ceea ce priveşte mărfurile necomunitare ce se introduc în ţara noastră prin portul Constanţa şi, mai apoi, se transportă pe Dunăre, acestea vor fi plasate în tranzit vamal până la biroul de destinaţie. Ştirile juridice spun că, în continuare, nu se vor aplica formalităţi vamale în ceea ce priveşte mărfurile care se transportă peste Dunăre între ţara noastră şi vecinii bulgari, pe pod sau cu feribotul.

Din perspectiva stresului pricinuit de birocraţie, cei ce-şi transportă mărfurile în aceste două moduri vor fi mai liniştiţi. Dar oricum, cantităţile mari de mărfuri (cum ar fi cerealele) – de ordinul sutelor de tone, se transportă mai lesne, ieftin şi chiar mai rapid cu barja, pe Dunăre, decât prin intermediul transportului rutier, motiv pentru care, analizând costurile şi beneficiile, operatorii economici se supun, fără a cârti, canoanelor birocratice ale birourilor vamale.

 

Cine trebuie să pună-n practică noile prevederi?

Prevederile noii reglementări vor fi aplicate de către birourile vamale din porturile dunărene Bechet, Brăila, Brăila- Zona Liberă, Calafat, Călăraşi, Corabia, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Galaţi- Zona Liberă, Giurgiu, Giurgiu- Zona Liberă, Năidaş, Orşova, Porţile de Fier I şi II, Sulina, Tulcea, Turnu Măgurele şi Zimnicea.

Potrivit ştirilor juridice, responsabilităţile principale ale acestor birouri vamale privesc: verificarea şi vizarea documentelor care dovedesc statutul comunitar al mărfurilor transportate; verificarea statutului vamal al mărfurilor; supravegherea transferului mărfurilor dintr-un mijloc de transport fluvial în altul, precum şi efectuarea controlului vamal la intrarea pe teritoriul UE, respectiv la ieşirea de pe teritoriul Uniunii şi a controalelor corespunzătoare vizând analiza de risc.

Pe când eram şcolari, dascălii noştri ne aminteau necontenit cât de importantă este Dunărea, din perspectiva schimburilor comerciale între statele europene. De-atunci a curs multă apă pe bătrânul Danubiu, dar avantajele pe care ni le oferă măreţul fluviu n-au făcut altceva decât să sporească.

Şi încă nu ştim noi să valorificăm cum trebuie avantajul de-a fi un stat cu acces la Dunărea navigabilă! În locul nostru, alţii ar fi isprăvit de mult construirea Canalului Dunăre-Bucureşti, la care se visează încă din 1920. Iar dacă starurile străine, corigente la geografie, tot comit confuzii între Bucharest şi Budapest, să facem şi din capitala noastră un important… port dunărean!