Anul trecut, în miez de vară, când tot românul era preocupat de concedii, a avut loc ampla reorganizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin care aceasta a preluat atât activitatea Gărzii Financiare, cât şi pe cea a Autorităţii Naţionale a Vămilor.
În acelaşi timp, în cadrul ANAF-ului a fost înfiinţată, ca structură lipsită de personalitate juridică, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală. Atribuţiile Direcţiei Antifraudă sunt combaterea şi prevenirea actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi de fraudă fiscală ori vamală.
În această structură funcţionează şi Direcţia de combatere a fraudelor, pe lângă structurile de prevenţie şi control. Direcţia de combatere a fraudelor oferă suport tehnic specializat procurorilor, în acele speţe în care este vorba despre infracţiuni economico-financiare.
Mult mai recent, a fost publicată Legea 144/2014 pentru aprobarea OUG 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii ANAF, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în “Monitorul Oficial” nr. 777/2014. Aceasta aduce cu sine o serie de noutăţi legislative!
Pentru realizarea atribuţiilor legale ale Direcţiei generale antifraudă fiscală, în această structură vor exista următoarele funcţii: inspectorul general antifraudă, inspectorul general adjunct antifraudă, inspectorul-şef antifraudă, inspectorul antifraudă, funcţiile publice generale şi funcţiile contractuale. Angajaţii ce ocupă funcţii specifice în Direcţia generală antifraudă fiscală vor beneficia de toate drepturile pe care legea le prevede pentru funcţionarii publici.
Atât inspectorii antifraudă cât şi inspectorii-şefi antifraudă vor fi numiţi în funcţiile publice după ce vor promova un concurs ori examen. Calitatea de preşedinte al comisiei de concurs, respectiv de examen, va fi atribuită vicepreşedintelui Agenţiei ce coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală, respectiv ANAF-ului. În schimb, calitatea de vicepreşedinte va avea-o, acolo, inspectorul general antifraudă.
De remarcat este că, până acum, în OUG 74/2013 se discuta, la art. 4, doar despre inspectorii antifraudă ori despre personalul antifraudă. Dar, mai nou, cu titlu de ştiri juridice, sunt introduşi în discuţie şi inspectorii-şefi antifraudă. Unde nu-i ierarhie, nu mai e nici control, disciplină. Lucru valabil şi-n domeniul de lucru al temutei Direcţii antifraudă, unde activitatea trebuie să meargă strună… că fraude sunt cu duiumul!
Ce condiţii minime se cer unui viitor inspector antifraudă?
Pentru a ocupa un post de inspector antifraudă sau de inspector-şef antifraudă, trebuie îndeplinit un minim de cerinţe. Persoana în cauză trebuie să fi absolvit studii universitare de licenţă, respectiv studii superioare juridice sau economice de lungă durată, cu diplomă de licenţă sau echivalentă; să promoveze evaluările de integritate (inclusiv prin evaluarea psihologică şi a comportamentului simulat) şi să promoveze evaluările psihologice complexe, organizate prin intermediul unităţilor specializate şi acreditate.
Noile ştiri juridice spun că, de acum înainte, persoanele ce ocupă funcţii de inspector antifraudă, dar şi inspectorii-şefi antifraudă, vor fi supuşi anual sau la cererea Agenţiei (ANAF), dar nu mai des de două ori pe an, evaluărilor psihologice complexe şi evaluărilor de integritate. Evaluările vor fi plătite de la bugetul ANAF-ului… Că doar nu era să le achite evaluaţii!
Luptătorii antifraudă
De-acum încolo, funcţionarilor publici ce ocupă funcţii publice specifice li se va considera toată perioada în care-şi desfăşoară activitatea în structura antifraudă ca vechime în specialitatea studiilor absolvite. Reamintim că funcţiile publice specifice sunt: inspectorul general antifraudă, inspectorul general adjunct antifraudă, inspectorul-şef antifraudă şi simplul inspector antifraudă.
Inspectorii antifraudă pot fi detaşaţi, în interes de serviciu, pentru o perioadă de 3 ani. Cu voia lor, detaşarea în funcţie poate fi prelungită. Detaşarea va lua sfârşit înaintea perioadei sus-menţionate, prin ordin comun al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al preşedintelui Agenţiei, atunci când o solicită funcţionarul (cu posibilitatea mutării la alte departamente ale Direcţiei generale antifraudă sau ale ANAF, dacă există posturi libere), ca o primă situaţie de încetare. Dar mai poate înceta şi în alte două circumstanţe!
Trebuie precizat că detaşarea va înceta şi în circumstanţa aplicării mobilităţii în funcţia publică, dar şi în cazul în care funcţionarul nu mai promovează evaluările psihologice complexe şi evaluările de integritate, la care e supus periodic. În acest ultim caz, ştirile juridice spun clar că funcţionarul (inspectorul antifraudă) în cauză va fi eliberat din funcţie.
Tot la eliberarea din funcţie se va recurge, când situaţia o cere (când nu sunt promovate evaluările psihologice şi de integritate), şi pentru inspectorii antifraudă ori pentru inspectorii-şefi antifraudă din celelalte structuri ale Direcţiei generale antifraudă fiscală, mai puţin în cazul inspectorului general antifraudă şi al inspectorilor generali adjuncţi.
Numirea inspectorului general antifraudă şi a inspectorilor generali adjuncţi are loc, ca şi până acum, prin excepţie de la legea privind Statutul funcţionarilor publici, printr-o decizie a prim-ministrului. Noutatea este că aceştia vor trebui să provină din rândurile angajaţilor autorităţilor şi instituţiilor publice sau din sistemul judiciar.
Totodată, noile ştiri juridice spun că acestor slujbaşi publici de rang înalt or să li se suspende, de drept, raporturile de serviciu corespunzătoare funcţiilor publice deţinute anterior numirii, atâta vreme cât vor deţine funcţia publică de inspector general antifraudă ori de inspector general adjunct antifraudă.
Se poate întâmpla (şi e foarte probabil!) ca inspectorul general antifraudă şi inspectorii generali adjuncţi să fie numiţi în funcţie într-o altă localitate, diferită de cea de domiciliu. Atunci când lucrurile se petrec astfel, inspectorul general antifraudă şi inspectorii generali adjuncţi antifraudă vor beneficia de 4 deplasări lunare dus-întors, între localitatea în care lucrează şi localitatea de domiciliu (cheltuielile le vor fi decontate), precum şi de o locuinţă de serviciu ori, în lipsă, de compensaţia lunară pentru chirie (ce nu poate depăşi 50% din salariul de bază).
Avantajos, nu-i aşa? Dar şi funcţiile-s de mare răspundere!
Războiul cu evaziunea şi bătălia cu taxele
În timpul serviciului, funcţionarii ANAF ce ocupă funcţii publice de inspector antifraudă poartă uniformă, însemne distinctive, ecusoane şi, la nevoie, arme de foc, care se atribuie gratuit (plătite fiind din buzunarele norodului bine taxat şi, de acum, bine controlat).
Avem de-a face, după cum se vede, cu o veritabilă armată, al cărui scop este nimicirea evaziunii fiscale. De jur împrejur se văd mii şi mii de contribuabili. La fel ca sub ameninţarea unui război adevărat, teama de represalii îi face pe cei mai mulţi să se supună degrabă, plătindu-şi birurile (taxa de protecţie?). Câţiva, simţindu-se foarte constrânşi, îşi pregătesc minuţios evadarea semilegală… către vreun paradis fiscal!
Alţii, rebeli din fire, încearcă lupta de gherilă, sau, dacă vreţi, haiducia, războindu-se, dar nu direct, pe faţă, cu taxele. Ei sunt detectaţi, vânaţi insistent şi, mai devreme sau mai târziu tot cad în plasa poterelor, fiindcă braţul înarmat al Fiscului e tare lung.
Ce lipseşte, în această neîncetată luptă? Statutul de neutralitate, care ar presupune să n-ai deloc de-a face cu fiscalitatea. Ori acest lucru e imposibil. Fiscalitatea e regină iar tu îi eşti supus. Şi te vrea un rob fidel, un cetăţean model!