Tag-Archive for » urmărire penală «

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală – depus la Parlament şi care va fi discutat începând de joi de comisia specială – prevede că în cursul urmăririi penale sau al judecăţii pot fi comunicate public informaţii doar dacă acestea justifică un interes public, iar suspecţii nu pot fi prezentaţi cu cătuşe sau alte mijloace de imobilizare de natură a induce în percepţia publică faptul că ar fi vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni. Mai mult …

Codul care a generat cele mai multe excepții de neconstituționalitate admise este Codul de procedură penală. Inadvertențele existente între textele de lege arată faptul că la elaborarea unor astfel de legi trebuie să cumpănești bine înainte de a crea un astfel de instrument juridic. Scăpările legislative nu fac decât să îngreuneze activitatea instanțelor și să ducă la soluții contradictorii care pot face obiectul unor acțiuni la CEDO. Și uite așa iar ajungem să fim buni de plată, pentru că CEDO nu trece cu vederea astfel de nereguli. Mai mult …

Potrivit Codului de procedură penală urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazurile prevăzute de lege.

Se prevăd însă unele excepţii în art. 324 alin. 3 şi 4) C. Procedură penală şi anume în cazurile în care procurorul efectuează urmărirea penală, poate delega, prin ordonanţă, organelor de cercetare penală efectuarea unor acte de urmărire penală. Însă punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea sau propunerea măsurilor restrictive de drepturi şi libertăţi, încuviinţarea de probatorii ori dispunerea celorlalte acte sau măsuri procesuale nu pot forma obiectul delegări. Mai mult …

Procurorul, în cazul procesului penal, atunci când constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi există probele necesare şi legal administrate emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârşită de inculpat şi că acesta răspunde penal.

Art. 327 lit. a) C. procedură penală reglementează prevederile de mai sus, articol care potrivit ştirilor juridice a constituit motiv al unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …

Codul de procedură penală a stabilit la art. 145 că după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată. După ce este informată, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate. Procurorul trebuie să asigure, la cerere, ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor sau vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere. Cererea poate fi formulată în 20 de zile de la data comunicării informării scrise. Mai mult …

Dispoziţiile penale prevăd faptul că se poate dispune reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere a urmăririi penale.

Astfel, în acest context art. 335 C. procedură penală, prevede că în cazul în care procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale.

Această dispoziţie, potrivit ştirilor juridice, a atras mai multe critici şi a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …

Legea penală prevede că, în cursul urmăririi penale, după punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord prin care inculpatul își recunoaște vinovăția în sensul că recunoaște comiterea faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, acceptând felul și cuantumul pedepsei și forma de executare a acesteia. Se poate încheia doar pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 15 ani.

Știrile juridice prevăd că, dacă acțiunea penală s-a pus în mișcare față de mai mulți inculpați, acordul de recunoaștere a vinovăției se poate încheia distinct cu fiecare dintre ei fără să fie afectată prezumția de nevinovăție a inculpaților care nu au încheiat acest acord. Mai mult …

Cei care și-au căutat dreptatea prin sălile de judecată au înțeles că „justiția târzie este justiție nulă.” (Willian Gladstone). Cei pentru care dreptatea nu a apărut în sala de judecată din România au înțeles că singura șansă pentru a reuși este să meargă la CEDO unde să solicite daune pentru prejudiciile create de modul în care s-a desfășurat procesul.

În esență cei care s-au adresat CEDO pe motiv că li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil se regăsesc în epigrama lui Teodor Elefterescu: „Un avocat a spus: ce Dumnezeu?/Acest judecător judecă rău,/Dar altul a răspuns:-Tot ai noroc, /Sunt alții ce nu judecă deloc.” Mai mult …

În cadrul urmăririi penale se poate dispune extinderea urmării penale sau schimbarea încadrării juridice.

În cazul în care, după începerea urmăririi penale, organul de urmărire penală constată fapte noi, date cu privire la participarea unor alte persoane sau împrejurări care pot duce la schimbarea încadrării juridice a faptei, dispune extinderea urmăririi penale ori schimbarea încadrării juridice. Iar când urmărirea penală se efectuează faţă de o persoană, extinderea dispusă de organul de cercetare penală se supune confirmării motivate a procurorului care supraveghează urmărirea penală, în termen de cel mult 3 zile de la data emiterii ordonanţei, organul de cercetare penală fiind obligat să prezinte totodată şi dosarul cauzei. Mai mult …

Din nou a venit rândul Codului de procedură penală să continue seria excepțiilor de neconstituționalitate, fiind probabil codul cu cele mai multe sesizări admise de către Curtea Constituțională.

De data aceasta articolul care a generat sesizarea CCR este cel conform căruia organul judiciar care a dispus extinderea sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea. Din modul de redactare, ar rezulta că în cazul schimbării încadrării juridice, organul judiciar nu este obligat să-l informeze pe acuzat referitor la acest aspect. Mai mult …