Tag-Archive for » urmărire penală «

În şedinţa din 20 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

Prin Decizia nr. 15/2019, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 318 alin. (6) lit. c) din Codul de procedură penală, stabileşte că: Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa teritorială să judece cauza în primă instanţă are competenţa teritorială de a confirma redeschiderea urmăririi penale, chiar dacă, în temeiul dispoziţiilor art. 326 C. proc. pen., procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea cauzei la un parchet egal în grad, întrucât dispoziţiile art. 326 C. proc. pen. privesc exclusiv competenţa parchetului în activitatea de urmărire penală, iar nu competenţa judecătorului de cameră preliminară. Mai mult …

Peste 100 de mii de dosare penale privind infractiuni extrem de grave intre care omor, viol, furt si talharie, numai in Bucuresti, vor fi clasate automat daca modificarea Codului de procedura penala va intra in vigoare asa cum a fost ea votata de Parlament.

Într-o sesiune parlamentara extraordinara, pe 18 iunie, Camera Deputatilor, decizonala, vota pe repede inainte proiectul de lege privind modificarile aduse Codului de procedura penala. Mai mult …

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală – depus la Parlament şi care va fi discutat începând de joi de comisia specială – prevede că în cursul urmăririi penale sau al judecăţii pot fi comunicate public informaţii doar dacă acestea justifică un interes public, iar suspecţii nu pot fi prezentaţi cu cătuşe sau alte mijloace de imobilizare de natură a induce în percepţia publică faptul că ar fi vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni. Mai mult …

Codul care a generat cele mai multe excepții de neconstituționalitate admise este Codul de procedură penală. Inadvertențele existente între textele de lege arată faptul că la elaborarea unor astfel de legi trebuie să cumpănești bine înainte de a crea un astfel de instrument juridic. Scăpările legislative nu fac decât să îngreuneze activitatea instanțelor și să ducă la soluții contradictorii care pot face obiectul unor acțiuni la CEDO. Și uite așa iar ajungem să fim buni de plată, pentru că CEDO nu trece cu vederea astfel de nereguli. Mai mult …

Potrivit Codului de procedură penală urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazurile prevăzute de lege.

Se prevăd însă unele excepţii în art. 324 alin. 3 şi 4) C. Procedură penală şi anume în cazurile în care procurorul efectuează urmărirea penală, poate delega, prin ordonanţă, organelor de cercetare penală efectuarea unor acte de urmărire penală. Însă punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea sau propunerea măsurilor restrictive de drepturi şi libertăţi, încuviinţarea de probatorii ori dispunerea celorlalte acte sau măsuri procesuale nu pot forma obiectul delegări. Mai mult …

Procurorul, în cazul procesului penal, atunci când constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi există probele necesare şi legal administrate emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârşită de inculpat şi că acesta răspunde penal.

Art. 327 lit. a) C. procedură penală reglementează prevederile de mai sus, articol care potrivit ştirilor juridice a constituit motiv al unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …

Codul de procedură penală a stabilit la art. 145 că după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată. După ce este informată, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate. Procurorul trebuie să asigure, la cerere, ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor sau vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere. Cererea poate fi formulată în 20 de zile de la data comunicării informării scrise. Mai mult …

Dispoziţiile penale prevăd faptul că se poate dispune reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere a urmăririi penale.

Astfel, în acest context art. 335 C. procedură penală, prevede că în cazul în care procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale.

Această dispoziţie, potrivit ştirilor juridice, a atras mai multe critici şi a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …

Legea penală prevede că, în cursul urmăririi penale, după punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord prin care inculpatul își recunoaște vinovăția în sensul că recunoaște comiterea faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, acceptând felul și cuantumul pedepsei și forma de executare a acesteia. Se poate încheia doar pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 15 ani.

Știrile juridice prevăd că, dacă acțiunea penală s-a pus în mișcare față de mai mulți inculpați, acordul de recunoaștere a vinovăției se poate încheia distinct cu fiecare dintre ei fără să fie afectată prezumția de nevinovăție a inculpaților care nu au încheiat acest acord. Mai mult …