Într-o rezoluție adoptată de parlamentul Europeană se solicită tragerea la răspundere a conducerii politice și militare ruse pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.
Tag: tribunal
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în cazul unui conflict individual de muncă, dacă reclamantul este grefier în cadrul unui tribunal, dar domiciliază în raza altui județ, acesta poate (conform art. 116 C. proc. civ.) alege între instanțele deopotrivă competente, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011.
Dacă se optează pentru instanța la care reclamantul își desfășoară activitatea, devine aplicabil art. 127 alin. 1 C. proc. civ., în sensul că va fi sesizată, la alegerea reclamantului, una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu acea curte de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.
Întrucât ne aflăm într-un moment cât se poate de potrivit pentru întocmirea bilanțurilor de tot soiul, să observăm că 2018 a fost un an destul de „productiv” în domeniul legislativ. Și Codul de procedură civilă a trecut, în acest an, prin câteva modificări și completări, dintre care unele dintre cele mai însemnate s-au petrecut de curând, în cea de-a doua jumătate a lunii decembrie.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în cazul formulării de către toţi asistenţii judiciari din cadrul unui tribunal a cererilor de abţinere, competentă material să soluţioneze cererile de abţinere este curtea de apel în a cărei rază teritorială funcţionează respectivul tribunal (conform art. 50 alin. 2 C. proc. civ.). În speţă, în soluţionarea conflictului negativ de competenţă, este irelevantă distincția curţii de apel între sfera sintagmei „compunerea instanței” și cea a sintagmei „constituirea instanței”, ajungând la concluzia greșită că „alcătuirea” completului de judecată la care se referă art. 50 alin. 2 C. proc. civ. ar avea în vedere doar situația în care la nivelul instanței nu ar funcționa un număr suficient de judecători.
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 240/67 și L 240/68 din 24 septembrie 2018 au fost publicate Modificări ale Regulamentului de procedură al Tribunalului.
Regulamentul de procedură al Tribunalului din 4 martie 2015 se modifică după cum urmează:
La articolul 1 alineatul (2), punctul de la finalul literei (j) se înlocuiește cu punct și virgulă și se adaugă textul unei litere (k):
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că este de competența secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul acțiunea având ca obiect contestarea deciziei adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sau, după caz, refuzul acesteia de a emite decizia, conform art. 20 alin. 1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, care instituie o normă de competenţă teritorială absolută, ce conferă secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului competenţa de soluţionare a unor astfel de contestații.
Potrivit Institutului Naţional al Magistraturii 60 de posturi de judecător şi 35 de procuror sunt scoase la concursul de admitere în magistratură ce se desfăşoară în perioada 20 martie – 2 iulie 2018.
Pentru a se putea înscrie la acest concurs candidaţii trebuie să aibă cetăţenie română, să fie licenţiaţi în drept, să nu aibă antecedente penale sau cazier fiscal şi o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani la data susţinerii primei probe a concursului.
Atunci când se pune problema ocrotirii intereselor unor categorii vulnerabile, cum ar fi copiii lipsiți de ocrotirea părintească, este necesară intervenția neîntârziată. Autoritățile cărora legea le cere să intervină ar trebui să acționeze în baza unor proceduri clare, aplicate cu operativitate. Interesul copilului trebuie să fie, mereu, în plin plan. Nu este loc de ezitări și neclarități!
În iunie 2017, completul competent de la ICCJ a trebuit să examineze un recurs în interesul legii în materie civilă în ceea ce privește interpretarea şi aplicarea unitară unor prevederi ale Legii 272/2004 (cu al său art. 133, alin. 1) şi ale Codului civil (art. 107). În concret a trebuit să se precizeze dacă instanţa competentă să soluţioneze cererile având ca obiect înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu tutela e judecătoria ori tribunalul.
De-a lungul vremii oamenii au înțeles că „nu contează cine votează, contează cine numără voturile.”(Stalin) Întotdeauna vor exista și persoane nemulțumite de ceea ce s-a petrecut în procesul electoral și vor dori să își facă dreptate apelând la instanța de judecată.
Este și cazul candidaturilor admise sau respinse prin decizii de către birourile electorale. Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale prevede că aceste contestații se soluționează în 48 de ore de la înregistrare de către judecătoria, respectiv tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Această hotărâre nu se comunică.
CCR a decis că în cazul concursului de infracțiuni se poate ajunge la aplicarea unor pedepse disproporționat de mari pentru fapte cu pericol social redus, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a admis excepția de neconstituționalitate ridicată împotriva dispozițiilor articolului 35 alineatul 1 din Codul penal și a constatat că sintagma „și împotriva aceluiași subiect pasiv” este neconstituțională.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată din oficiu de Tribunal, cu ocazia soluționării unui dosar în care un inculpat era judecat pentru săvârșirea a 46 de infracțiuni de înșelăciune, 46 de infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și 46 de infracțiuni de fals informatic. În sesizare, instanța respectivă a arătat că în acest caz este vorba de mai mulți subiecți pasivi, ceea ce ar impune aplicarea de pedepse distincte pentru fiecare faptă în parte.