Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
Obiectul sesizării vizează dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
”Cererea de stabilire a sumei definitive datorate cu titlu de penalităţi prin care se solicită stabilirea sumei definitive pentru o perioadă mai mare de trei luni se subsumează dispoziţiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă?”
Ordinul nr. 205/2023 prevede aprobarea conţinutului formularului tipizat şi caracteristicilor de tipărire ale procesului – verbal de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor de către reprezentanţii Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Formularul tipizat al procesului – verbal de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor de către reprezentanţii Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici se tipăreşte prin unităţi specializate, pe baza comenzilor primite din partea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Ordinul nr. 441/2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 422/2022, prevede punerea în aplicare a Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat şi de minimis.
Activitatea de monitorizare presupune colectarea, procesarea, verificarea datelor şi a informaţiilor trimise de furnizori sau de beneficiari, după caz, propunerea de măsuri pentru respectarea legalităţii, transmiterea Comisiei Europene a rapoartelor privind ajutoarele de stat sau de minimis acordate în România.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată să se pronunţe cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu soluţionarea recursului în interesul legii ce vizează următoarea problemă de drept:
În Monitorul Oficial nr. 465/2021 a fost publicat Ordinul nr. 251/2021 privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului – aparatul central şi unităţi subordonate, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2021.
Acordul de mediere este o înţelegere totală, când părţile sub asistenţă şi cu ajutorul mediatorului au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru unele probleme.
Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile asumate prin acest contract. În acordul de mediere se pot stipula drepturi şi obligaţii noi, se pot modifica drepturi şi obligaţii ori se pot stinge drepturi sau obligaţii. De asemenea, poate conţine clauze contractuale potrivit dreptului comun în materia convenţiilor.
Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede în art. 179 că în cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a acestor sume. Alin. 4 al aceluiaşi articol prevede: În cazul ajutorului de deces plătit necuvenit prin intermediul altor instituţii, recuperarea sumelor se efectuează de instituţia plătitoare a ajutorului de deces, în condiţiile legii.
Regula este că obligația stabilită prin hotărârea unei instațe sau prin alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. Dacă debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, atunci se va trece la executarea silită pentru aducerea sa la îndeplinire.
Codul de procedură civilă a stabilit că executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene şi bugetului Comunităţii Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.
Problema care a generat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată a fost aceea de a ști cui îi aparține competența de a executa hotărârile judecătorești privind creanțe bugetare datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului.
Înainte vreme atunci când oamenii își dădeau cuvântul acesta valora mai mult decât orice act semnat. Vremea a trecut și oamenii au ajuns să pună preț mai mare pe ceea ce rămâne decât pe cuvântul dat, deoarece au realizat că „verba volant scripta manent” („Vorba zboara ceea ce este scris rămâne”). Atunci când semnezi un act trebuie să îți asumi conținutul său și să fii conștient de potențialele consecințe. O vorbă din bătrâni spunea că „dacă spui, să nu scrii, dacă scrii, să nu semnezi și dacă semnezi, să nu te miri!”
O problemă controversată în practica instanțelor legată de un anumit tip de contract a fost aceea de a ști dacă este posibilă executarea silită a unei creanțe garantate printr-un contract de ipotecă valabil încheiat, ce constituie titlu executoriu, chiar dacă dreptul de creanță însuși nu este constatat printr-un înscris care să constituie, potrivit dispozițiilor legale, titlu executoriu. În acest sens a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru a clarifica problema.