Tag-Archive for » tinut secuiesc «

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, cu 20 de voturi „pentru” şi 218 de voturi „împotrivă” proiectul de lege privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc.

Potrivit raportului Comisiei de administraţie publică, iniţiativa legislativă vizează crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român. În timpul dezbaterilor, deputatul maghiar a acuzat de ură şi de necunoaştere a istoriei persoanele sau instituţiile care susţin că Ţinutul Secuiesc nu există, iar grupul parlamentar a invocat anul Centenarului şi riscul de a crea falii în societate, anunţând că vor vota îmotriva proiectului. Fostul premier a sugerat o disuţie amiabilă pe acest subiect, afirmând că „pe teme de genul ăsta am ajuns să facem un referendum, să vedem dacă un copil, de 8 martie, îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit”. Mai mult …

A fost iniţiat un proiect legislativ prin care propune autonomia Ţinutului Secuiesc, motivând că locuitorii sacaunelor secuieşti îşi afirmă dorinţa revendicării dreptului la autonomie teritorială prin reprezentanţii aleşi.

„Secuimea, populaţia autohtonă cu identitate naţională maghiară, majoritară în Ţinutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaţionale şi cu practica în acest domeniu din statele Uniunii Europene (ex. Italia – Tirolul de Sud, Finlanda – Insulele Aland, Belgia – Regiunea Flamandă şi Valonă etc.), precum şi din alte state fără statut de membru al Uniunii Europene (ex. Republica Moldova – Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Serbia – Provincia Autonomă Voivodina). Locuitorii scaunelor secuieşti, prin reprezentanţii lor aleşi îşi afirmă dorinţa şi revendică dreptul la autonomie teritorială, la crearea cadrului legislativ prin adoptarea Statutului de Autonomie al Ţinutului Secuiesc – Szekelyfold – Terra Siculorum”,  se argumentează în expunerea de motive.

A fost depus în Parlament un proiect de autonomie teritorială a ținutului secuiesc, prin care propune, în esență, revenirea la organizarea administrativă pe scaune, președinte, parlament și guvern propriu și limbă maghiară recunoscută drept oficială, pe lângă cea română.

Parlamentarul a depus acest proiect pe 22 decembrie 2017, iar două săptămâni mai târziu, trei partide maghiare au semnat la Cluj o declarație comună prin care au cerut autonomie teritorială, locală și culturală.

roToate cele 43 de memorandumuri adoptate de consilii locale din Harghita, prin care se solicită autonomie teritorială, au fost anulate definitiv de instanță, după ce ele au fost atacate în contencios administrativ de Instituția Prefectului.

Toate aceste acte administrative au fost atacate în instanță de prefectul Harghitei și au fost anulate definitiv fie de Tribunalul Harghita, fie de Curtea de Apel din Târgu Mureș.

Prefectul a susţinut că nici nu putea să fie altfel, în cazul celor 43 de hotărâri privind autonomia așa-zisului ținut secuiesc, pentru că ele au venit de la început în contradicție clară cu Constituția României, cu legile în vigoare, motiv pentru care instanța nu a făcut altceva decât să costate ilegalitatea și nulitatea acestora. Orice hotărâre judecătorească are putere de lege și consideră că este un exemplu pentru cei care mai vor să facă astfel de demersuri, pentru că vor avea aceeași soartă. Acesta susţine că ar trebui să ne ocupăm de dezvoltarea economică și socială a județului, nu de fragmentarea acestuia şi toată lumea a înțeles un singur lucru: că județul Harghita este o unitate administrativ teritorială aparținând României și toată lumea este cetățean român — și dacă are altă cetățenie nu e nicio problemă, dar în primul rând este cetățean român.  Mai mult …