Instituțiile publice locale vor fi implicate în procesul de integrare pe piața muncii a tinerilor dezavantajați, pentru a-i sprijini să capete experiențe, competențe și abilități care vor putea fi valorificate ulterior în mediul privat.
Sunt vizați tinerii cu vârsta între 16 și 26 ani care nu au o vechime în muncă mai mare de 12 luni, care fie se află în sistemul de protecţie a copilului sau provin din acesta, fie au cel puțin un copil în întreţinere. Mai mult …
Cu ani în urmă, scriitorul și filosoful american Vernon L. Howard a lansat, către semenii săi, îndemnul de a umbla pe cărările vieții ca și cum ar avea întotdeauna ceva nou de învățat, în scopul de a învăța necontenit. Îndemnul său amintește de mai vechea observație autohtonă conform căreia „omul cât trăiește învață”.
În „Monitorul Oficial” 693/2017 a văzut lumina tiparului HG 598/2017 privind aprobarea metodologiei de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă. Mai mult …
Programul “Prima Cameră” este pregătit de câteva luni și se va adresa copiilor instituționalizați pentru care nu erau prevăzute măsuri de ajutor odată ce părăseau centrele de plasament. Proiectul prevede ca statul să le plătească echivalentul chiriei și întreținerii pentru o locuință timp de doi ani.
Acest program este realizat de Ministerele Muncii și Fondurilor Europene şi finanțarea va fi asigurată integral din bani europeni. Pe lângă ajutorul pentru “Prima Cameră”, tinerii care ies din centrele de plasament ar urma să fie ajutați să se integreze în societate, să găsească un loc de muncă și să aibă acces la serviciile de sănătate. Totodată, proiectul include şi asistenţă de consiliere pentru tinerii care ar întâmpina abuzuri la locul de muncă.
“Aici vorbim inclusiv de a particulariza o asistenţă specială de consiliere pentru a preîntâmpina abuzurile pe care aceşti copii le pot avea la locul de muncă: muncă neplătită, la negru sau peste program. Dar şi practic lucrul cu angajatorii, care ar putea fi disponibili să ofere servicii de acompaniere pentru aceşti tineri la angajare. În sfârşit, discutăm de asistenţă socială, sprijinul legat de dezvoltarea deprinderilor pentru o viaţă independentă”, a mai adăugat Dragoş Pîslaru.
Codul fiscal prevede categoriile de persoane care beneficiază, fără a plăti contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), de servicii medicale în cadrul sistemului sanitar autohton.
Astfel, persoanele care beneficiază sunt:
– copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenţii, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti;
– soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, care se află în întreţinerea unei persoane asigurate;
– persoanele cu drepturi stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, precum şi luptătorii răniţi pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989;
– persoanele cu handicap;
– bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate ale Ministerului Sănătăţii;
– femeile însărcinate şi lăuzele.
Ministerul Finanţelor Publice a supus dezbateri publice un proiect de lege pentru aprobarea acordului financiar semnat în ianuarie de România cu Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene în privinţa finanţării unui program de construcţie a circa 7.000 de locuinţe pentru tineri.
Proiectul de lege completează un alt proiect al Executivului care vizează construcţia a 8.500 de locuinţe de serviciu.
Proiectul legislativ prevede construcţia a 6.990 de locuinţe destinate închirierii până în 2020. Dezvoltarea noului fond locativ va fi realizată de Agenţia Naţională pentru Locuinţe pe baza unui împrumut în valoare de 175 mil. euro acordat de Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene. Împrumutul BDCE va fi acordat pe 20 ani.
Scopul acestui program sunt familiile şi persoanele tinere cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, cu venituri sub venitul mediu pe economiei. Accentul se va pune pe cuplurile care au o calificare la nivel liceal sau academic, cum sunt cadrele didactice sau medici, în vederea încurajării stabilităţii forţei de muncă calificate şi evitarea migrării acesteia în străinătate.
Legea privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală oferă tinerilor posibilitatea de a solicita un teren de la stat însă nu toţi ştiu că beneficiază de acest drept şi ce condiţii trebuie sa îndeplinească.
Astfel, Legea 15/2003, republicată în M.Of. nr. 182/13.03.2014, prevede faptul că tinerii cu vârste între 18-35 de ani pot solicita primăriilor unde işi au domiciliul atribuirea gratuită a unei suprafeţe de teren. Dimensiunea suprafeţei de care pot beneficia diferă în funcţie de domiciliu. În comunele şi satele aparţinătoare unităţilor administrativ teritoriale pot beneficia de o suprafaţă de până la 1000 mp, în municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti între 150-300 mp, iar în oraşe între 250-400 mp. Mai mult …
Potrivit declaraţiilor ministrului de resort, Ana Costea, ministerul Muncii are în vedere o strategie privind îmbătrânirea activă, şi a elaborat un proiect numit “Bunicii Comunității“.
“Ministerul are în vedere o strategie privind îmbătrânirea activă, care se circumscrie acestui pachet integrat, răspunzând astfel orientărilor și liniilor agreate la nivelul Uniunii Europene, respectiv încercarea de menținere pe piața muncii a persoanelor de 55-64 de ani. Ministerul are un proiect pe care l-am intitulat ‘Bunicii Comunității’ care, dacă vreți, îmbină, pe deoparte, nevoia de educare și formare a nepoților, datorită experienței pe care aceștia (bunicii — n. r.) o au, iar, pe de altă parte, reprezintă și o măsură de protecție socială a acestei categorii de persoane“, a spus ministrul.
De asemenea, cu privire la tineri, Ana Costea a mai declarat că ministerul are în vedere implementarea unor noi tipuri de ucenicie la locul de muncă, care să se asigure în parteneriat cu mediul de afaceri.
O dezbatere privind Legea Tinerilor a avut loc la Casa de Cultură a Studenţilor (CCS) Iaşi, eveniment la care au participat, din partea Ministerului Tineretului şi Sportului, Andrei Popescu – secretar de stat şi mai multe ONG-uri.
De asemenea, potrivit organizatorilor, au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de şi pentru tineret, organizaţiilor neguvernamentale de şi pentru studenţi, fundaţiilor judeţene pentru tineret, consiliilor judeţene ale elevilor, organizaţiilor de tineret ale partidelor politice, structurilor sindicale adresate tinerilor, structurilor patronale adresate tinerilor, grupurilor informale sau altor organizaţii de tineret de pe raza judeţului.
Întâlnirea a făcut parte dintr-o serie de opt consultări regionale care se vor desfăşura până pe 29 februarie 2016.
În perioada 2-3 noiembrie, la Sinaia a fost organizat un eveniment internaţional ce a avut ca temă de discuţie crearea unei strategii naționale pentru educația financiară, eveniment găzduit de Banca Națională a României.
La întâlnire au participat atât reprezentanți a nouă țări din Sud-Estul Europei, respectiv Albania, Croația, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia și Slovenia, cât şi reprezentanți ai părţii române, respectiv ai Ministerului Educației, Ministerului Finanțelor, și ai Băncii Naționale.
În urma dezbaterilor participanţii au decis:
– efectuarea unor cursuri privind educația financiară,
– crearea unei platforme solide pentru împărtășirea celor mai bune practici și a experiențelor fiecărui stat,
– punerea în aplicare a unor activități comune în diverse campanii de conștientizare precum Global Money Week,
– crearea unui raport anual despre progresul educației financiare și al incluziunii financiare a tinerilor.
Patru acorduri-cadru de parteneriat național pentru consolidarea dialogului social și sprijinirea incluziunii sociale a tinerilor au fost încheiate cu Confederația “Blocul Național Sindical”, Federația Sindicatelor Libere “Energetica”, Federația Sindicatelor a Lucrătorilor din Industrie – METAL și cu Federația Sindicatelor din Administrația Publică PUBLISIND.
Aceste acorduri au ca scop principal cooperarea și colaborarea pentru consolidarea politicilor și practicilor în ceea ce privește piața muncii din perspectiva dialogului social, precum și consolidarea capacității actorilor pieței muncii din România (organizații sindicale și patronale, autorități publice, ONG-uri) de a se implica activ în promovarea ocupării și incluziunii sociale a tinerilor, a persoanelor vârstnice și altor categorii de grupuri vulnerabile, prin implementarea politicilor ce vizează ocuparea acestora.
© 2018 - Noutati legislative | Legislatie gratuita | Portal juridic is proudly powered by WordPress