Măsura de sprijin adresată instalării tinerilor fermieri este generată de contextul depopulării şi îmbătrânirii populaţiei din zonele rurale şi al necesităţii încurajării tinerilor cu studii şi/sau experienţă în sectorul agricol care decid să dezvolte propria fermă, facilitând astfel transferul între generaţii.
Tag: tineri
Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puţin de 12 luni, cu normă întreagă.
Fermierii care angajează tineri cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură şi/sau industrie alimentară beneficiază de un sprijin financiar lunar de 1.000 de lei pentru fiecare persoană angajată. De asemenea, fermierii primesc de la stat 750 lei fiecare persoană cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare, şi 500 lei pentru persoanele fără studii, potrivit unui proiect de Hotărâre.
Angajatorii care încheie un contract de ucenicie sau de stagiu vor beneficia la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a acestuia, de 2.250 de lei pe lună, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
El a precizat că în acest sens a fost adoptată o hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Ordonanţei 60/ 2018.
“E acel act normativ care se referă la subvenţii pentru angajatori, dar şi pentru şomerii care se angajează. (…) Angajatorii care încheie un contract de ucenicie sau de stagiu, după caz, beneficiază la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie/stagiu, de o sumă în cuantum de 2.250 de lei pe lună. Suma acordată anterior era de 1.125 de lei în cazul ucenicilor şi 1.350 de lei în cazul absolvenţilor”, a explicat purtătorul de cuvânt.
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 639 din data de 23 iulie 2018, a fost publicată Legea nr. 189/2018 privind integrarea în muncă, în cadrul instituțiilor publice de la nivel local, a tinerilor dezavantajați.
Pentru garantarea protecției tinerilor dezavantajați, pentru a dobândi abilități profesionale în vederea facilitării integrării acestora pe piața muncii, pentru stimularea incluziunii sociale, precum și pentru responsabilizarea comunității locale, au fost reglementate, prin prezenta lege, facilitățile acordate tinerilor dezavantajați în vederea încadrării pe locurile de muncă vacante din instituțiile publice de la nivel local.
Se spune că munca îl scapă pe om de (cel puțin) trei lucruri nedorite: de plictiseală, de fapte rele și de sărăcie. Cu condiția ca omului să-i placă munca. În România, asistăm la o situație paradoxală. Deși unii antreprenori se plâng de lipsă de personal, de numărul mare de posturi neocupate, există sute de mii de persoane ce nu muncesc și nici n-au de gând.
Alții ar vrea să se angajeze, dar au dificultăți pe piața muncii. Poate fi vorba despre șomeri de lungă durată, persoane discriminate din cauza vârstei avansate sau tineri absolvenți care n-au reușit să acumuleze o experiență consistentă. E clar, pentru anumite categorii de cetățeni accesul la un loc de muncă este mai anevoios.
Programul legislativ al Guvernului pe 2018 include între altele, ca „prioritate legislativă”, un proiect de lege pentru instituirea schemei de ajutor de stat „Împrumuturi fără dobândă pentru tineri”, menţionând că nu este nevoie ca tinerii beneficiari să aibă venituri.
Programul are ca scop „facilitarea accesului la finanţare pentru tinerii sub 26 de ani care nu au un loc de muncă sau care sunt în perioadă studiilor”, valoarea maximă a creditului fiind de „40.000 de lei”, arată proiectul.
Potrivit proiectului, garanţia statului va fi de 80% şi se va acorda „prin Fondul de Garantare” (cel mai probabil, prin Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM -n.n.) şi „nu este nevoie ca tinerii să aibă venituri”.
Acelaşi proiect mai prevede că rata dobânzii va fi calculată după formula „ROBOR 3M plus 2%”, iar dobânda „este subvenţionată de stat”, durata creditului va fi de 5 ani.
Instituțiile publice locale vor fi implicate în procesul de integrare pe piața muncii a tinerilor dezavantajați, pentru a-i sprijini să capete experiențe, competențe și abilități care vor putea fi valorificate ulterior în mediul privat.
Sunt vizați tinerii cu vârsta între 16 și 26 ani care nu au o vechime în muncă mai mare de 12 luni, care fie se află în sistemul de protecţie a copilului sau provin din acesta, fie au cel puțin un copil în întreţinere.
Cu ani în urmă, scriitorul și filosoful american Vernon L. Howard a lansat, către semenii săi, îndemnul de a umbla pe cărările vieții ca și cum ar avea întotdeauna ceva nou de învățat, în scopul de a învăța necontenit. Îndemnul său amintește de mai vechea observație autohtonă conform căreia „omul cât trăiește învață”.
În „Monitorul Oficial” 693/2017 a văzut lumina tiparului HG 598/2017 privind aprobarea metodologiei de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă.
Programul “Prima Cameră” este pregătit de câteva luni și se va adresa copiilor instituționalizați pentru care nu erau prevăzute măsuri de ajutor odată ce părăseau centrele de plasament. Proiectul prevede ca statul să le plătească echivalentul chiriei și întreținerii pentru o locuință timp de doi ani.
Acest program este realizat de Ministerele Muncii și Fondurilor Europene şi finanțarea va fi asigurată integral din bani europeni. Pe lângă ajutorul pentru “Prima Cameră”, tinerii care ies din centrele de plasament ar urma să fie ajutați să se integreze în societate, să găsească un loc de muncă și să aibă acces la serviciile de sănătate. Totodată, proiectul include şi asistenţă de consiliere pentru tinerii care ar întâmpina abuzuri la locul de muncă.
“Aici vorbim inclusiv de a particulariza o asistenţă specială de consiliere pentru a preîntâmpina abuzurile pe care aceşti copii le pot avea la locul de muncă: muncă neplătită, la negru sau peste program. Dar şi practic lucrul cu angajatorii, care ar putea fi disponibili să ofere servicii de acompaniere pentru aceşti tineri la angajare. În sfârşit, discutăm de asistenţă socială, sprijinul legat de dezvoltarea deprinderilor pentru o viaţă independentă”, a mai adăugat Dragoş Pîslaru.