Veacuri la rând, românul a preferat să trăiască în case menite să adăpostească o singură familie, pe care azi, în terminologia modernă, le numim „locuințe de tip unifamilial”.
Ulterior, odată cu primele tendințe (timide) de „citadinizare”, odată cu apariția primelor localități de tip urban, s-au ivit și locuințele cuplate sau înșiruite. Cele mai nou-apărute sunt locuințele multietajate, multifamiliale. Adică „blocurile de locuințe”. Noutatea lor este, însă, una relativă. Construcții asemănătoare, cu mai multe etaje, existau chiar și în Roma antică.