Categories
Dreptul muncii Ştiri

Ce înţelegem prin lucrător frontalier?

Prin lucrător frontalier se înţelege persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii lucrează pe teritoriul altui stat decât cel de rezidenţă şi revine periodic, zilnic sau cel puţin săptămânal, în statul de rezidenţă.

Legea nr. 209/2020 prevede unele măsuri de trecere a frontierei de stat a României şi de facilitare a trecerii frontierei de către lucrătorii frontalieri.

Categories
Ştiri Transporturi

Avem trasee speciale de tranzit pe teritoriul României pentru transportul de mărfuri!

Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor aduc la cunoştinţă opiniei publice următoarele:

Categories
Social Ştiri

CE a adoptat o recomandare cu privire la formularul standard privind transferul de date cu caracter personal

Grupul de Lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, instituit prin Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 1995, a adoptat o Recomandare privind formularul standard de solicitare a aprobării regulilor corporatiste obligatorii de procesare pentru transferul de date cu caracter personal, potrivit site-ului Comisiei Europene.

Categories
Administraţie publică centrală Articole Autorităţi şi instituţii publice Cooperare şi relaţii cu alte state Internaţional Legislaţie internaţională Piaţa muncii Protecţie socială Social

Imigranţii sosesc, val după val, în Europa. Care este poziţia statului român?

refLuptele aprige care se desfăşoară în Orientul Mijlociu şi scenele de coşmar ce se petrec pe acele meleaguri i-au determinat pe numeroşi băştinaşi să se refugieze pe teritoriul altor state. O bună parte dintre aceşti refugiaţi aspiră la statutul de locuitori ai oazei de prosperitate şi de libertate din Europa de vest şi de nord. Aşa a luat naştere incredibilul exod către bogatul Occident!

Categories
Administraţie publică centrală Articole Autorităţi şi instituţii publice Cooperare şi relaţii cu alte state Internaţional Legislaţie internaţională

Rezidentilor din zona de frontieră a Ucrainei ce solicită acces în România le sunt preluate datele biometrice!

maeAnul trecut, în cea de-a doua zi a lunii octombrie, la Kiev a fost semnat un acord privind micul trafic de frontieră, între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei. Prin această înţelegere a fost reglementat regimul juridic al micului trafic la frontiera comună a statelor contractante şi au fost prevăzute condiţiile ce trebuie îndeplinite în vederea eliberării permiselor de mic trafic de frontieră.

Categories
Proiecte şi propuneri legislative Ştiri

Aprobarea Strategiei pentru tranziția la televiziunea digitală

indexLa data de 19 iunie 2013, a fost aprobată în ședința de Guvern Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional. Principalul obiectiv al acesteia este realizarea tranziţiei complete şi efective de la serviciile de televiziune analogice terestre la serviciile de televiziune terestre în format digital şi încetarea completă a emisiilor analogice până la data de 17 iunie 2015, în conformitate cu obligațiile internaționale.
Pentru a putea pune în practică obiectivele stabilite şi pentru a menţine coerenţa şi controlul procesului de tranziţie a fost stabilit un plan de acțiuni care prevede, printre altele:
•    implementarea, la nivel naţional, a patru multiplexe în banda UHF şi unul în banda VHF, rămânând ca la nivel regional/local să existe posibilitatea alocării unor multiplexe suplimentare în funcţie de posibilităţile tehnice şi în limitele Planului RRC-06;
•    acordarea a patru multiplexe digitale naţionale pentru televiziune digitală terestră în banda UHF (ultra high frequency) şi unul în banda VHF (very high frequency);
•    un multiplex din cele patru disponibile în banda UHF se va acorda cu impunerea unor condiţii de acoperire teritorială şi de populaţie, de preluare şi transmisie necriptată a programelor, respectiv recepţia liberă a acestora în condiţii economice transparente şi nediscriminatorii, pentru programele publice de televiziune.
Cele 5 multiplexe vor fi acordate simultan prin procedură de selecție organizată de ANCOM înainte de 17 iunie 2015. Acordarea unuia dintre cele 5 multiplexe va trebui să respecte condițiile de acoperire teritoriale și de populație, precum și condiții tehnice. Acest multiplex va funcţiona în banda UHF, va fi implementat ulterior datei de 17 iunie 2015 şi va trebui să asigure o acoperire în recepţie fixă de 90% din populaţie şi 80% din teritoriu la 31 decembrie 2016.
Celelalte 4 multiplexe digitale naţionale (3 multiplexe în UHF şi unul în VHF) vor fi acordate conform legii, prin procedură de selecţie organizată de către ANCOM cu posibilitatea de furnizare a serviciilor comerciale de retransmisie a posturilor de televiziune după 17 iunie 2015.
În conformitate cu textul din hotărârea de Guvern tocmai aprobată, operatorul care transmite terestru în prezent programele publice de televiziune în format analogic poate implementa un program de extindere la nivel național a experimentului existent de televiziune digitala in standard DVB-T.
Obligaţiile asumate de către România în calitate de stat membru al Uniunii Europene, precum şi interesul major manifestat pentru creșterea gradului de satisfacţie a cerințelor consumatorilor, au determinat lansarea procesului de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră, acţiune care va permite valorificarea oportunităţii pe care implementarea televiziunii digitale terestre o constituie pentru România.

Categories
Legislaţie internaţională Ştiri

Armonizarea dreptului de azil în Europa

maeurCererea dreptului de azil în Europa nu ar trebui să mai semene cu o loterie în funcţie de statul membru în care este depusă cererea, a hotărât Parlamentul European care a votat o rezoluţie ce presupune instituirea unui regim european comun de azil.
Sistemul, deja aprobat de cele 27 de state membre ale UE, ar trebui să înceapă să funcţioneze în cel de-al doilea semestru al anului 2015.
Aproximativ 330.000 de solicitări de azil au fost consemnate în UE în 2012, însă ratele de admitere sunt extrem de diferite de la un stat la altul. Mai puţin de 1% din solicitări sunt admise în Grecia, care se confruntă cu un aflux masiv de imigranţi, faţă de 14,5% în Franţa şi 30% în Germania.
Pentru a reduce aceste diferenţe, textul presupune termene comune pentru procesarea cererilor de azil şi reguli mai stricte privitor la formarea profesională a personalului care se ocupă de solicitanţii de azil.
Printre ameliorările sistemului existent, noul sistem prevede totodată o armonizare a normelor în materie de locuinţe, ajutoare de subzistenţă şi de sănătate. Accesul pe piaţa muncii va fi permis după 9 luni, nu 12, de prezenţă pe teritoriul statului respectiv. Persoanele aflate în situaţii vulnerabile, cum ar fi femeile însărcinate, minorii şi victimele torturii, trebuie identificaţi şi vor face obiectul unor propuneri adecvate nevoilor lor.
În caz de recurs, va fi introdus dreptul de a rămâne pe teritoriu. În caz de dubiu privitor la vârsta unui tânăr izolat, acesta va fi considerat minor. Celor sub 18 ani li se va atribui un reprezentant pentru a-i însoţi în demersurile lor. Persoanele care au nevoie de un ajutor special (orientare sexuală, dizabilitate, boală, etc.) vor dispune de mai mult timp pentru a-şi prezenta cererea.
Totodată, noul regulament autorizează detenţia solicitanţilor de azil, inclusiv a minorilor în ‘circumstanţe excepţionale’, precizând însă că această măsură coercitivă trebuie să se limiteze la cazuri speciale şi să fie însoţită de garanţii.