Ordinul nr. 2121/2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 810/2022, prevede aprobarea Schemei de ajutor de stat “Sprijin pentru investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri”.
Scopul schemei îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de terenuri pretabile pentru împădurire, precum şi formelor asociative ale acestora în vederea împăduririi terenurilor deţinute.
Legea educaţiei naţionale a fost modificată de Legea nr. 271/2021.
Se aduc modificări în domeniul bazei materiale a învăţământului preuniversitar de stat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recent, prin Decizia nr. 22/2021, o sesizare cu privire la interpretarea art. 43 din Legea nr. 165/2013.
Ordinul nr. 311/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 127/2021, prevede modificarea normelor privind unele măsuri de reglementare a vânzării – cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan.
România trece prin clipe extrem de grave. Puterea politică ne anunță că țara se dezvoltă, dar totul pare o iluzie de moment. Suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422.000 hectare, la finele anului 2018, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Un proiect de lege care modifică Legea Petrolului obligă petroliştii care au concesionate perimetre de explorare de la stat să încheie cu fiecare propietar de teren acte prin care să închirieze sau să cumpere terenul, fie doar şi pentru că o maşină intră pe proprietatea lor.
Acum, legea permite companiilor să despăgubească individual proprietarii, în prima fază a operaţiunilor, urmând ca abia apoi petroliştii să fie obligaţi să cumpere sau să închirieze terenul. Petroliştii spuun că, dincolo de bani, acest proiect riscă să blocheze explorarea resurselor de petrol şi gaze. Iniţiatiorul proiectului, care a primit până acum doar avize negative, dar mai încearcă o dată, spune însă că astfel proprietarii de terenuri, care au parte de abuzuri din partea petroliştilor, sunt şi ei protejaţi. Însă, există şi un conext cel puţin interesant al întregii afaceri.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în cazul unei promisiuni bilatarale de vânzare-cumpărare a unei suprafeţe de teren încă nedelimitată, promitentul vânzător îşi asumă şi obligaţia de a contribui, prin toate mijloacele, la delimitarea suprafeţei ce face obiectul convenţiei, în baza art. 1272 alin. 1 C. civ. (contractul valabil încheiat obligă nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar şi la toate urmările pe care practicile statornicite între părţi, uzanţele, legea sau echitatea le dau contractului, după natura lui).
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a publicat recent un proiect de hotărâre de guvern prin care îşi propune să modifice regulamentul general de urbanism.
Ministerul îşi motivează decizia de schimbare a regulamentului prin mai multe puncte. Unul dintre acestea vizează, însă, nevoia de grădiniţe şi creşe. Din analizele şi discuţiile cu primăriile, reprezentanţii MDRAP au constatat că în urma aplicarii prevederilor legislaţiei privind proprietatea, autorităţile locale dispun de rezerve de teren insuficiente pentru dezvoltarea investiţiilor publice.
Doar în primele şapte luni ale acestui an, garanţiile acordate de stat sunt duble faţă de ultimii doi ani la un loc, însă tot este puţin.
În primăvara anului trecut, Guvernul a decis să crească de la 50% la 80% procentul de garantare a creditelor acordate fermierilor pentru achiziţia de terenuri agricole. Tot atunci s-a decis reducerea comisionului de garantare şi extinderea categoriilor de beneficiari atât în sectorul agricol, cât şi în acvacultură. Efectele modificării legislative au început să se vadă abia anul acesta.
Multă dreptate a avut înțeleptul anonim, când a spus că un nesăbuit aruncă o piatră în apă și, apoi, zece oameni iscusiți nu izbutesc s-o mai scoată la suprafață. Așa s-au petrecut lucrurile și după ce a avut loc abuzivul proces de trecere a terenurilor din proprietatea privată în cea de stat (din perioada comunistă).
Milioane de proprietari au fost lăsați fără pământurile dobândite cu mari sacrificii. Deși a trecut multă apă pe Dunăre de la schimbarea din decembrie 1989, efectele colectivizării și ale preluării de către stat a terenurilor aflate în proprietate privată mai sunt resimțite și astăzi. Consecința preluării abuzive a terenurilor de către stat? Un haos de nedescris. Chiar și după ce legea a îngăduit retrocedarea, nu s-a lucrat întotdeauna cu onestitate și competență. Mai e de muncit, pe palier legislativ!