Tag-Archive for » sistem judiciar «

Președintele României, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor vizează intervenții legislative de substanță asupra unuia dintre cele mai importante acte normative ce reglementează activitatea autorității judecătorești. Mai mult …

descarcarevfgÎnalta Curte de Casație și Justiție a publicat Protocolul încheiat între Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție pentru înfiinţarea Consiliului de management strategic.

Actul normativ reglementează cadrul instituțional al planificării strategice și monitorizării utilizării resurselor sistemului judiciar.

Conform documentului, se înfiinţează Consiliul de management strategic, organism colegial alcătuit din ministrul justiţiei, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, Consiliul este responsabil de stabilirea strategiei şi a viziunii de dezvoltare pe termen mediu şi lung şi a priorităţilor generale ale sistemului judiciar, inclusiv stabilirea necesarului de resurse materiale şi umane şi distribuirea celor alocate, şi de urmărirea implementării acestora. în mod special. Totodată, Consiliul dezbate toate chestiunile de ordin financiar şi organizatoric ce au sau pot avea un impact asupra funcţionării întregului sistem judiciar.

De asemenea, Consiliul este responsabil de urmărirea implementării măsurilor din Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2016.

imprumuta
Guvernul a aprobat, printr-un Memorandum, contractarea unui nou împrumut în valoare de 60 milioane euro, pentru finanţarea Proiectului de îmbunătăţire a serviciilor judiciare.

Această sumă va fi alocată în baza unui Acord de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Costul total estimat al proiectului este de 65 milioane euro, din care 60 milioane euro din împrumutul BIRD şi 5 milioane euro contribuţia părţii române, prin bugetul Ministerului Justitţiei.

Împrumutul va sprijini măsurile privind modernizarea clădirilor instanţelor şi a sistemelor informatice judiciare, incluse în Planul de acţiune pentru implementarea strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2016-2020.

descarcare-47În urma unei întâlniri la care au fost prezenți și miniștrii Justiției și Muncii, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mircea Aron, a afirmat că sistemul judiciar își dorește o salarizare separată și unitară.

”Am concluzionat, din discuții, că sistemul își dorește o salarizare separată și unitară. Din acest punct de vedere s-a concluzionat că Guvernul va trebui să își asume problema inechităților salariale și să vină cu o soluție”, a precizat Mircea Aron.

Astfel, preşedintele CSM a menţionat că este necesar un sistem predictibil și unitar de salarizare, cu legi bine făcute și valabile în timp, până acum legislația fiind incoerentă și nepredictibilă, acest lucru permițând să existe astfel de decalaje.

dosar-documentUniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să clarifice public în baza cărei legi SRI face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât şi de la instanţe, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se arată într-un comunicat de presă.

Anterior, Klaus Iohannis a afirmat că statul de drept este funcţional în România iar declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru sunt lipsite de credibilitate, întrucât sunt făcute de persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată.

În comunicat, UNJR precizează că într-un stat de drept nu doar cetăţenii, ci şi instituţiile statului se supun legii. “Mai mult, într-un stat de drept funcţional, cei care conduc instituţiile sunt obligaţi să dea socoteală în faţa oricărui cetăţean cu privire la activitatea lor, să răspundă oricăror critici formulate şi să verifice orice posibile abateri de la lege”.

De asemenea, judecătorii mai arată că un stat în care serviciile secrete sunt implicate în numirile în funcţii publice şi în justiţie nu poate fi considerat stat de drept funcţional.

judiciary-390x205

În Monitorul Oficial nr. 311 din data de 22 aprilie 2016 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 282/2016 privind aprobarea Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.

Planul include măsuri legislative și administrativ-instituționale care au rolul să crească eficiența sistemului judiciar și calitatea actului de justiției în beneficiul cetățenilor și a mediului de afaceri. Măsurile au fost stabilite pornind de la necesitățile identificate la nivelul sistemului judiciar, precum și de la recomandările Uniunii Europene și ale Consiliului Europei.

Principalele tipuri de acțiuni prevăzute în plan sunt:

  • elaborarea și adoptarea de acte normative;
  • îmbunătățirea managementului actual la nivelul sistemului judiciar;
  • consolidarea instituțiilor din cadrul sistemului judiciar, prin asigurarea resurselor umane și financiare necesare; 
  • consolidarea probațiunii și a sistemului penitenciar;
  • dezvoltarea de proiecte IT și modernizarea infrastructurii hardware existente.

Totodată, pentru fiecare dintre obiectivele Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar, planul prezintă măsurile concrete de implementare, fixând indicatorii de monitorizare și evaluare a îndeplinirii rezultatelor preconizate.

Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Planul de acțiune se prevăd anual prin bugetul instituțiilor cu responsabilități în implementarea măsurilor prevăzute în plan.

lcMinisterul Justiției a lansat în dezbatere publică Planul de acțiune aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2015-2018.

Printre obiectivele principale se numără:

  • Crearea și implementarea unui sistem unitar de management strategic la nivelul sistemului judiciar

a) Înfiinţarea și operaționalizarea consiliului de management strategic (CMS) format din conducerea la vârf a MJ, CSM, MP, ICCJ și  crearea unui grup tehnic de lucru, care să sprijine Consiliul Strategic.
b) Specializarea  în metode și tehnici de management strategic la nivelul sistemului judiciar.
c) Dezvoltarea integrată a sistemului de statistică judiciară la nivel interinstituţional (MJ-CSM-MP-ICCJ) prin noul ECRIS V.
d) Implementarea unui proiect de tip BIG DATA, la nivelul sistemului judiciar, care să contribuie la  procesul decizional în cadrul sistemului judiciar și la informarea periodică a publicului și la dotarea cu tehnică de calcula instituțiilor sistemului judiciar.

  • Definitivarea procesului de punere în aplicare a noilor coduri (civil/penal, de procedură civilă/penală).

Mai mult …

images (1)Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că Guvernul a decis suplimentarea posturilor de grefier şi alte categorii de personal din sistemul judiciar cu aproximativ 200, dar şi posturile de procurori şi judecători cu circa 70, ca urmare a solicitărilor instanţelor.

În momentul de faţă, ca urmare a intrării în vigoare a noilor coduri (penal şi de procedură penală – n.r.), s-a redus destul de mult durata proceselor. Din păcate, de foarte multe ori a ajuns să dureze mai mult redactarea unor hotărâri judecătoreşti decât procesul în sine. De aceea, intervenţia noastră a fost mai mult pe zona de grefieri“, a spus Robert Cazanciuc.

Potrivit legislaţiei, grefierul din instanţele judecătoreşti are competenţe în managementul dosarelor, în realizarea şedintelor de judecată, dar şi în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei.

descărcarePotrivit raportului Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind “Practici în materie de drepturile omului”, corupţia instituţională rămâne o problemă răspândită care afectează toate structurile societăţii.

Astfel, potrivit raportului, probleme majore privind drepturile omului includ rele tratamente aplicate de Poliţie şi Jandarmerie, hărţuirea deţinuţilor şi a romilor, inclusiv moartea a cel puţin unei persoane din cauza violenţelor poliţiştilor.

Instituţiile guvernamentale nu au luat măsuri eficiente pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul regim comunist. Ameninţări personale şi profesionale la adresa jurnaliştilor au subminat libertatea presei. Au fost semnalate violenţe continue şi cazuri de discriminare a femeilor, activităţi şi declaraţii antisemite, iar presa a continuat să publice materiale cu caracter antisemit“, se mai arată în raport.

De asemenea, raportul mai subliniază că “sistemul judiciar a luat măsuri pentru punerea sub acuzare şi pedepsirea funcţionarilor de stat care au comis abuzuri, dar autorităţile au amânat în mod repetat procesele referitoare la presupuse cazuri de abuzuri ale Poliţiei, multe dintre ele încheindu-se cu achitarea poliţiştilor”.

descărcare (4)În data de 3 februarie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat un comunicat privind sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării verificărilor necesare pentru a stabili dacă şi în ce măsură a fost adusă atingere independenţei şi imparţialităţii procurorilor PICCJ implicaţi în activitatea de rezolvare a dosarului„Mediafax”, instrumentat la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi dacă a fost adusă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, ca urmare a afirmaţiilor lansate în spaţiul public de Adrian Sârbu, acţionar majoritar al Mediafax Group.

Consiliul Superior al Magistraturii menţionează că, pe parcursul derulării procedurilor judiciare, este necesar ca actorii implicați să se abțină de la comentarii care pot pot aduce prejudicii instituțiilor fundamentale ale statului de drept.