Tag-Archive for » sindicat «

Un document propune modificări de substanță la legea insolvenței. În esență, dacă documentul ajunge să fie preluat în legislația locală, statul va fi clar avantajat în încercarea sa de a recupera banii de la firmele cu dificultăți, în timp ce debitorul și chiar creditorii trec în plan secund.

Consiliul Economic şi Social(organism fomat din patronate şi sindicate de al cărui aviz are nevoie orice lege din România) propune mai multe modificări ale legii insolvenţei care, cel puţin la prima vedere, vor ajuta mai mult statul decât mediul privat. Mai mult …

Proiectul legii salarizării unitare a fost depus la Senat de către ministrul Muncii, e adevărat că după două amânări.

Documentul elimină tichetele de masă, conform unei înțelegeri cu sindicatele, susține oficialul Guvernului. În locul acestora s-a acceptat norma de hrană.

Ministrul a declarat că: ” Tichetele de masă nu se dădeau pentru toţi salariaţii. Noi am avut o discuţie şi cu sindicatele, au agreat această formulă. Sunt mult mai siguri că fiind prinsă în Legea salarizării această normă de hrană o vor lua.”

av poporuluiAvocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din legea dialogului social, apreciind că acestea sunt contrare dreptului de asociere garantat de legea fundamentală, de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de Carta Socială Europeană.

Se susţine că prevederile din legea dialogului social care stabilesc necesitatea unui număr de 15 salariați din aceeași unitate pentru constituirea unui sindicat sunt contrare dreptului constituțional de asociere. Mai mult …

images-53Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a supus spre consultare publică Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social și desemnarea reprezentanților României în Comitetul Economic și Social European.

Guvernul României își propune ca prin prezentul act normativ să îmbunătățească atât procedurile de desemnare a membrilor în Consiliul Economic și Social cât și modalitatea de funcționare a principalelor structuri ale acestui organism cu rol consultativ:

1. Clarificarea scopului CES, în sensul includerii modificării structurii şi organizării Consiliului Economic şi Social astfel încât acesta să devină dintr-o structură tripartită de dialog social la nivel naţional, o structură de dialog civic, similară Comitetului Economic şi Social European.
2. Includerea unor principii clar determinate referitoare la procedura de desemnare a reprezentanților sindicatelor, patronatelor și organizațiilor societății civile în CES.
3. Detalierea procedurii de desemnare a reprezentanțior organizațiilor societății civile în CES.
4. Clarificarea procedurii de validare a noilor membri.
5. Revizuirea atribuțiilor Plenului, Biroului executiv, Comisiilor permanente și temporare, precum și ale Secretariatului tehnic.
6. Includerea unor prevederi clare referitoare la procedura de desemnare a reprezentanților sindicatelor, patronatelor și organizațiilor societății civile în CES.
7. Detalierea procedurii de desemnare a reprezentanților altor organizații ale societății civile în Comitetul Economic şi Social European.

Îmbunătățirea funcționării principalului organism cu rol consultativ prevăzut în Constituția României, va conduce la întărirea cadrului în care se realizează consultarea societății pe marginea actelor normative promovate de către Guvern și Parlament.

codul-muncii-20121
Potrivit unui proiect de lege de modificare a Codului Muncii, depus la Senat, liderii de sindicat ar putea beneficia de măsuri de protecţie suplimentară.

Iniţatorii, deputaţii Adrian Solomon şi Cristina Nichita susţin, în expunerea de motive, că modificările vin pentru a pune în acord legea cu două deciziile CC nr. 279/2015 şi nr. 814/2015.

Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive a proiectului de lege, că modificările propuse vor duce la “asigurarea stabilităţii locului de muncă în condiţiile şi limitele constituţionale, precum şi la realizarea unor garanţii legale împotriva eventualelor acţiuni ale angajatorilor de natură să împiedice exercitarea mandatului de către reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor”.

Sedinta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor, in Bucuresti, miercuri, 4 noiembrie 2009. Guvernul propus de premierul desemnat Lucian Croitoru, format din 14 ministri, doar doi dintre ei cu aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate, incearca, miercuri, sa obtina votul de investitura din partea Parlamentului, insa un rezultat favorabil acestuia este putin probabil. BOGDAN MARAN / MEDIAFAX FOTO

Sindicatul Salariaţilor din Camera Deputaţilor a solicitat Biroului Permanent acordarea unui spor de 15% pentru “condiţii vătămătoare de muncă”. Această cerere a sindicatului a generat discuţii, membrii Biroului Permanent întrebându-se dacă este “normală” o astfel de solicitare.

Secretarul Camerei Deputaţilor, Niculae Mircovici, a mai spus că, dimpotrivă, există posibilitatea ca săptămâna viitoare un membru al BP să vină cu propunerea de a reduce cu 15% salariile angajaţilor din Camera Deputaţilor.

În scrisoarea adresată conducerii Camerei Deputaților, Sindicatul solicită fonduri suplimentare pentru salarizare la proiecţia bugetară pentru anul 2016 şi punerea în aplicare a dreptului angajaţilor de a beneficia de sporul de condiţii vătămâtoare de 15% din salariul de bază începând cu 1 ianuarie 2016.

Sindicatul Salariaților din Camera Deputaților mai susţine că solicitarea este motivată de riscurile pentru sănătatea şi securitatea salariaţilor, riscuri datorate efectelor recunoscute ca nocive pe termen scurt şi lung asupra corpului uman.

cod procedura civilaDreptul la concedii plătite, la grevă, la libertatea de asociere și alte drepturi sociale care astăzi ni se par firești, au avut o istorie zbuciumată în timp, fiind câștigate prin lupta asiduă a sindicaliștilor. Istoria a consemnat faptul că prima grevă semnalată pe teritoriul României a fost cea a pantofarilor din Sibiu în 1853. Dreptul oamenilor de a se putea grupa în asociații cu interese comune a fost recunoscut chiar prin Constituția din 1866 în Vechiul Regat, iar în Transilvania  acest drept a devenit realitate în 1873, chiar dacă nu exista o lege a sindicatelor. Mai mult …

conducatori auto

Proiectul de Ordin al ministrului Transporturilor, cu referire la Normele privind autorizarea şcolilor de conducători auto şi a instructorilor auto emis de  Ministerului Transporturilor a stârnit multe nemulţumiri din partea Sindicatului Naţional al Instructorilor Auto din România, care cere respingerea acestui proiect de act normativ.

Sindicatul instructorilor auto (SNIAR) consideră inacceptabile noile norme din noul Ordin de Ministru. De asemenea, SNIAR protestează şi împotriva normelor privind atestarea profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor de conducere auto, a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a cursurilor de pregătire teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, a Programei de şcolarizare, precum şi a condiţiilor şi obligaţiilor privind pregătirea teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere.

Sindicatul Naţional al Instructorilor Auto din România anunţă că va organiza o acţiune de protest joi, 28 februarie 2013, începând cu ora 9.00, la sediul Ministerului Transporturilor, în înaintea dezbaterii pe marginea proiectului de Ordin al ministrului Transporturilor.

Pe de altă parte, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) – care include 400 de şcoli de şoferi la nivel naţional – declară că nu suţine punctul de vedere al SNIAR.

În cadrul Conferinţei Extraordinare a Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ “Spiru Haret” şi a Federaţiei Educaţiei Naţionale, care a avut loc la Sinaia, Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie a vorbit despre necesitatea cultivării unui dialog constant cu sindicatele, care să conducă la decizii comune privind calea pe care trebuie să o ia sistemul de educaţie din România.
Potrivit demnitarului dialogul şi consensul dintre actorii implicaţi este forte important atunci când se decid schimbări structurale în sistem, la fel şi înţelegerea de către profesori a acestor schimbări.
“E important să reintroducem instituţia dialogului în sistemul de învăţământ. Ministrul e doar un actor, el nu ia decizii de unul singur, fără să se consulte cu sindicatele, cu universitarii, cu părinţii, elevii şi studenţi”, a declarat ministrul Educaţiei Naţionale.
De asemenea ministrul şi-a arătat îngrijorarea pentru nivelul ridicat al ratei de părăsire timpurie a educaţiei (18-19%) în rândul tinerilor cu vârsta de 16 ani, care nu se pot integra social şi profesional, din cauza lipsei unei specializări.

Anual, după controalele efectuate de către instituțiile de inspecția muncii, suntem în ipostaza în care ni se recomandă să încheiem contracte colective de muncă la nivel de unitate, dacă avem peste 21 de angajați. Scopul acestei recomadări este bine determinat și bine intenționat, în sensul respectării normelor constituționale, art. 41 alin. (5) din Constituția României prin care se garantează dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective, și a directivelor europene și internaționale. Astfel, Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, și Legea nr. 62/2011 – a dialogului social, respectă:

  1. Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009;

  2. Convenția O.I.M. nr. 154/1981 privind promovarea negocierii colective;

  3. Convenția O.I.M. nr. 98/1949 privins aplicarea principiilor de drept de organizare și negociere colectivă;

  4. Recomandările O.I.M. ș.a.

Până la data abrogării Legii nr. 130/1996 – privind contractele colective de muncă și implicit a Contractului Colectiv de Muncă unic la nivel național angajații s-au aflat sub umbrela protectivă a legii, putându-se organiza mai ușor, având un reper referitor la conținutul minim al unui contract colectiv de muncă și beneficiind de câteva normative favorabile. Contractul colectiv de muncă unic la nivel național prevedea un minim de avantaje, pe care astăzi cu greu poți să le mai obții din partea angajatorului, cum ar fi:

  • zilele libere acordate pentru diverse evenimente deosebite fericite sau nefericite;

  • micile ajutoare acordate de lege pentru deces, naștere copil ș.a.;

  • un minim de 5% spor de vechime.

În prezent, nici Codul muncii, nici Legea dialogului social nu prevăd care ar fi minimul de cerințe pe care ar trebui să-l conțină contractul colectiv, cele două acte normative expunând doar definiția și procedura de negociere obligatorie. Legea nr. 53/2003 și Legea nr. 62/2011 enunță câteva din cerințele ce ar trebui să reprezinte conținutul contractului colectiv de muncă:

  • condițiile de muncă;

  • salarizare;

  • alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.

De asemenea, Codul muncii republicat prevede ca cerințele enunțate în paragraful anterior să fie incluse alternativ fie în regulamentul intern, fie în contractul colectiv de muncă.

Plecând de la faptul că dispozițiile contractului colectiv de muncă la orice nivel, chiar și de unitate, pot stabili drepturi și obligații numai în limitele și condițiile prevăzute de lege, adică prevăzute de Codul Muncii, Legea nr. 62/2011, Legea nr. 31/1991, Legea nr. 263/2010, putem considera că acesta trebuie să conțină clauze cu privire la:

  • durata contractului;

  • modificarea, prelungirea, încetarea contractului;

  • procedura de negociere a contractului;

  • încheierea, executarea, modificarea, suspendarea, încetarea contractului individual de muncă;

  • drepturile și obligațiile salariatului;

  • drepturile și obligațiile angajatorului;

  • timpul de muncă și timpul de odihnă;

  • munca suplimentară și de noapte;

  • repausurile și sărbătorile legale;

  • condițiile de salarizare;

  • sănătatea și securitatea în muncă;

  • formarea profesională;

  • răspunderea disciplinară.

Procedura de negociere colectivă, conform dispozițiilor Legii dialogului social, presupune parcurgerea următoarelor etape:

  1. angajatorul convoacă, într-un termen de cel puțin 45 de zile, pe reprezentanții salariaților. Dacă acesta nu inițiază negocierea, aceasta poate începe la cererea scrisă a reprezentanților salariaților;

  2. la prima ședință se stabilesc informațiile publice și cu caracter confidențial, pe care angajatorul le va pune la dispoziția reprezentanților salariaților, și componența echipelor de negociere, durata negocierilor, sedințele ulterioare

  3. la următoarele ședințe se negociază clauzele contractului colectiv de muncă până ajung la un consens. Totul se consemnează în procese verbale de ședință.

Procesul de negociere colectivă la nivel de unitate este greoi și, de cele mai multe ori, rămâne în stadiul de negociere. Patronatul, de regulă, respinge revendiarea reprezentanților salariaților ca fiind în mod vădit prea ridicată. Reprezentanții salariaților, aleși după un lung proces de convingere, resping la fel de vehement oferta patronatului ca fiind inacceptabilă. De obicei, după prima rundă de negocieri salariații sunt dezamăgiți și acordă un vot de neîncredere reprezentanților lor, iar contractul colectiv de muncă la nivel de unitate rămâne nesemnat. În cazul nostru, eșecului i se aplică principiul bunei-credințe în negocieri, ceea ce presupune că părțile nu sunt obligate să încheie contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

În situația în care contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se încheie în formă scrisă se înregistrează prin grija părților la inspectoratul teritorial de muncă.

Având în vedere procesul greoi de negociere și că un contract colectiv de muncă la nivel de unitate se reglementează concomitent cu regulamentul intern și contractul individual de muncă și cuprinde aceleași clauze, ce rost mai are să se încheie o astfel de convenție? Mai mult, având în vedere situația economică și rata crescută a șomajului, angajații nu îndrăznesc să-și asume nici calitatea de reprezentanți și nici să solicite condiții puțin mai avantajoase.