OUG nr. 177/2022 prevede modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, precum şi privind stabilirea unor măsuri în domeniul silviculturii.
Tag: silvicultura
Au fost aprobate cotele de recoltă pentru specia cocoş de munte (Tetrao urogallus), pentru perioada septembrie – 30 noiembrie 2022.
Dispozitivele speciale de marcat sunt instrumente cu regim special, care se folosesc de personalul silvic împuternicit.
Ordinul nr. 486/2021 modifică Regulamentul privind forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori.
Membrii Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva pichetează sediul Camerei Deputaţilor, nemulţumiţi de iniţiativele parlamentare de modificare a Legii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, care vor duce la o diminuare cu peste 650.000 hectare a fondului forestier proprietate publică a statului şi la dispariţia a peste 3.000 de locuri de muncă.
Cum este cererea, așa ar trebui să fie și oferta! Este o lege economică valabilă și în ceea ce privește… munca zilieră. După cum se știe, activitățile cu zilieri nu se mai pot desfășura decât în câteva sectoare ale economiei după ce, la „capătul” anului trecut, aceste domenii au fost „nemilos” împuținate, prin puterea legii.
Intermedierea între cererea și oferta de muncă zilieră se înfăptuiește, în țara noastră, de către agenții de intermediere specializate, pe baza cererilor efectuate de către persoanele dispuse să desfășoare activități ca zilieri și de către persoanele doritoare să beneficieze de munca zilierilor.
Munca sfințește locul și înnobilează omul, se zice. Însă, de când cu venitul minim garantat acordat anumitor cetățeni „nevoiași” – cu deplină putere de muncă, dar fără nicio dorință de angajare, mulți întreprinzători au început să resimtă o lipsă drastică de resurse umane, pentru activități necalificate. Nu mai ai cu cine culege roadele pământului, nu mai ai pe cine tocmi să-ți sape o grădină. Sau pe cine angaja la o stână. Munca „cu ziua” a devenit demodată? Greu de crezut!
An de an, s-a constatat că defrișările necontrolate au afectat mediul înconjurător, au evaporat aurul verde cu o viteză de 3 ha/oră și au creat prejudicii uriașe statului român. Se încearcă stoparea tăierilor ilegale, fapt ce ne-a adus în situația de a afirma că „pădurile defrișate/Mă obligă să susțin,/Codrul cu românu-i frate?Precum Abel cu Cain!” (Dumitru Monacu)
Modul în care pădurile dispăreau a dus la necesitatea creării unei entități care să gestioneze aceste aspecte și să stopeze defrișările ilegale. În 30 iunie 2015 a intrat în vigoare OUG 32/2015 prin care s-a înființat Garda de Mediu. Legiuitorul a decis să adopte un proiect de lege pentru aprobarea acestei OUG, ocazie cu care OUG a suferit anumite modificări. Guvernul a invocat excepția de neconstituționalitate cu privire la modul în care au fost făcute acestea și a fost sesizată CCR.
Senatorul PSD, Ovidiu Donţu, a depus un proiect legislativ prin care exploatarea pădurii este condiţionată de execuţia de lucrări de regenerare a pădurii, care să fie realizate într-un timp scurt, dar să fie plantaţi cu zece la sută mai mulţi arbori decât cei tăiaţi.
În ceea ce priveşte tăierile rase, acestea se pot aproba doar după depunerea unui proiect de regenerare, dar şi pentru plantarea unui număr cu cel puţin 10 la sută mai mare decât cel al arborilor taiaţi sau efectuarea de lucrări de plantare pe o suprafaţă egală cu cel puţin 10 la sută din cea de pe care urmează a se efectua tăieri rase, pe terenuri puse la dispoziţie, cu titlu gratuit, cu acest scop, de ocoalele silvice.
În proiect se mai arată dacă proprietarul pădurii nu-şi va îndeplini obligaţiile, autoritatea publică din silvicultură va asigura lucrările, iar costul acestor lucrări se vor recupera de la proprietari.
„Copacului drept nu-i e dat să aibă o viață foarte lungă în pădure”, spune proverbul. Dincolo de sensul metaforic al acestei cugetări, un arbore are șanse mici să ajungă secular dacă aparține uneia dintre speciile furnizoare de masă lemnoasă apreciată și – ca un alt factor potrivnic longevității sale – mai are și trunchiul drept. E numai bun de transformat în cherestea!
Odată ajuns în tărâmul codrilor, turistul sau iubitorul de natură fermecat de frumusețea locurilor nu mai vede copacii, din cauza pădurii. În schimb, negustorul de masă lemnoasă vede doar copacii… buni de valorificat. După tăiere, la vederea cioturilor, ne cam întristăm, deși lemnul, sub diferite forme, se găsește din belșug în fiecare casă.
Cine n-a (prea) chiulit de la orele de chimie, are ceva șanse să-și reamintească observația lui Lavoisier: totul se transformă și nimic nu se pierde, în Natură. Indiscutabil, știința l-a preschimbat pe om! L-a făcut un maestru al transformării materiei, în propriul folos.