Tag-Archive for » sesizare «

În ceea ce priveşte procedura de desfiinţare sau confiscare a  unui înscris în cazul clasării, legislaţia stabileşte că în cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris, ordonanţa de clasare sau, după caz, ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărire penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, însoţită de dosarul cauzei, se înaintează instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Aceste prevederi stabilite prin art. 549 indice 1 C. procedură penală au fost contestate pe motiv de neconstituţionalitate. Mai mult …

În teorie, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, de către o instanţă independentă, imparţială, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor civile, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii penale orientate contra sa. Totodată, orice acuzat are dreptul să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi circumstanțe ca şi martorii acuzării. Teoria sună excelent, nu-i așa? Cât privește practica, mai avem de lucrat. Și de învățat… din experiențele trecutului!

Noutăți legislative

Hotărârea CEDO în Cauza Șerban împotriva României a văzut lumina tiparului în „Monitorul Oficial” 295/2017. Reclamantul, G.S. Şerban, domiciliat în Drobeta-Turnu Severin a sesizat CEDO în vara anului 2007. Povestea, care se întinde pe mai mulți ani, a început în anul 2000, când au debutat cercetările într-un dosar de trafic de droguri. Au fost trimiși în judecată soții R., D.F., soția reclamantului (Ș.G.) iar față de reclamant (G.S. Şerban), care în acel moment se afla peste hotare, au continuat cercetările. Mai mult …

ICCJ
În Monitorul Oficial al României, a fost publicată Decizia nr. 26/2016 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

Astfel, conform considerentelor expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat că se impune admiterea sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, şi, în consecinţă, a stabilit că dispoziţiile art. 3 “Tutela administrativă” din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, se interpretează în sensul că prefectul nu poate ataca în faţa instanţelor de contencios administrativ refuzul consiliului local de a pune pe ordinea de zi a şedinţei şi de a lua act de încetarea de drept a mandatului de consilier local înainte de termen, refuz exprimat la cererea prefectului adresată potrivit atribuţiilor reglementate de Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului.

În rest, respinge sesizarea ca inadmisibilă.

p_204756_440x300-00-65

Curtea Constituţională a amânat pentru data de 14 decembrie dezbaterea sesizărilor făcute de Guvern şi de PNL la Legea de aprobare a O.U.G. nr. 20/2016, prin care sunt majorate salariile din sănătate şi din educaţie.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a explicat că dosarele au fost amânate pentru că judecătorii nu au avut suficient timp să le studieze şi e nevoie de o aprofundare care să ducă la o soluţie corectă.

Tot pe 14 decembrie, este programată şi discutarea sesizării depuse de preşedintele Klaus Iohannis privind legea PSD referitoare la eliminarea a 102 taxe nefiscale.

În ciuda avertismentelor serioase venite dinspre Guvern, Banca Națională a României și numeroși analiști economici, Legea privind aprobarea O.U.G. nr. 20/2016 a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor, pe 7 noiembrie, cu amendamentele aduse la comisiile de specialitate, care prevăd majorări salariale în Educaţie şi Sănătate de aproximativ 15%.

judecatori_ccr

Deputaţii UDMR Marton Arpad, Mate Andras şi Kerekes Karoly au iniţiat un proiect de lege care obligă Curtea Constituţională (CCR) să se pronunţe în 30 de zile de la momentul în care au fost sesizaţi.

“Curtea Constituţională se pronunţă în cel mult 30 de zile de la sesizare”, este alineatul introdus de iniţiatori în Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial nr. 807 din 3 decembrie 2010.

Potrivit legii în vigoare, Curtea Constituţională nu are un termen până la care trebuie să răspundă solicitărilor Parlamentului.

În prezent, pe masa judecătorilor CCR se află 500 de sesizări pentru a fi discutate. CCR a amânat pronunţarea pe mai multe sesizări din cauza multiplelor dosare aflate pe rol.

De exemplu, CCR a amânat pronunţarea privind sesizările de neconstituţionalitate privind Legea dării în plată şi de mai multe ori a amânat sesizările legate de parlamentarii care şi-au angajat rudele la cabinet înainte de 2013.

neconstitutionalitate_articol
Potrivit comunicatului emis de CCR, în Plenul Curții Constituționale a fost dezbătută sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Această sesizare a fost formulată de un număr de 99 de deputaţi.

Conform art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/ afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la respectivul birou parlamentar.

Prin urmare, cu majoritate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituţională în integralitatea sa.

sediul-csm

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron, a declarat că CSM ar putea sesiza Curtea Constituțională cu privire la ordonanțele de urgență 20 și 43 referitoare la salarizare.

“Pe Ordonanța 20 și Ordonanța 43, ceea ce se stăruie în cerința asociațiilor, dar și a conducerilor instanțelor este de a face un demers din partea noastră, a CSM, care am putea sesiza Curtea Constituțională cu eventuala neconstituționalitate. Magistrații s-au pronunțat ferm în sensul că ar fi neconstituționale, trimițându-ne materiale prin care susțin cu argumente acest demers. Urmează ca CSM, în primul rând eu, care aș fi titularul unei astfel de sesizări, să examinez împreună cu direcția de specialitate, împreună cu colegii mei, și mă voi pronunța în acest sens”, a precizat preşedintele CSM.

descarcare-58Decizia nr. 15/2016 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă în Dosarul nr. 23.057/300/2014 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu referire la „modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, respectiv dacă procesul-verbal de cheltuieli de executare reprezintă titlu executoriu împotriva creditorului şi în alte situaţii decât aceea în care creditorul renunţă la executare şi, în măsura în care reprezintă titlu executoriu, dacă această normă are caracter imperativ sau dispozitiv”, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 741/2016.

În urma deliberărilor, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 23.057/300/2014, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
a) În interpretarea dispoziţiilor art. 3717 alin. 1, 2 şi 4 din Codul de procedură civilă de la 1865 şi a dispoziţiilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000, procesul-verbal întocmit de către executor, privind cheltuielile de executare care trebuie avansate de către creditor, constituie titlu executoriu împotriva acestuia.
b) Dispoziţiile art. 3717 din Codul de procedură civilă de la 1865 nu au caracter imperativ cu privire la modalitatea în care executorul îşi poate recupera cheltuielile de executare, pe baza procesului-verbal ce constituie titlu împotriva creditorului sau a convenţiei încheiate cu acesta
”.

images-5Soluționarea excepției privind dispozițiile din Codul civil referitoare la recunoașterea căsătoriilor dintre persoane de același sex a fost amânată de Curtea Constituțională a României (CCR) pentru 27 octombrie.

Președintele CCR, Valer Dorneanu, a declarat că acest caz a fost repus pe rol pe 27 octombrie din cauza că dosare necesită un studiu mai complex, şi necesită mai multă atenție și dosarul instanței care a fost trimis, şi toate intervențiile care au fost făcute de diferite agenții și organisme non-guvernamentale.

Excepția de neconstituționalitate ridicată se referă la dispozițiile art. 277 – Interzicerea sau echivalarea unor forme de conviețuire cu căsătoria; alin. (2) – Căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini nu sunt recunoscute în România; iar la alin. (4) – Dispozițiile legale privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European rămân aplicabile.

concurenta loialaLipsa de concurență e adversarul cel mai înverșunat al calității! Nu există concurență? Bunurile și serviciile oferite pe piață vor deveni tot mai slabe calitativ. Atunci când va exista o concurență veritabilă, toți competitorii se vor strădui să ofere produse și servicii mai bune, mai ieftine, pentru a-și câștiga și fideliza clientela. Competiția economică trebuie să fie caracterizată, însă, de fair-play. Mai mult …