Tag-Archive for » senatori «

Președintele a promulgat legea pentru modificarea articolelor 38, 41 și 49 din Statutul deputaților și al senatorilor.

Potrivit modificărilor făcute în luna septembrie la Statutul parlamentarilor, indemnizația pentru limită de vârstă a acestora trebuie să nu depășească nivelul indemnizației unui senator sau deputat în exercițiul mandatului, iar indexările se vor face numai cu rata inflației.

Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 38, articolului 41 și articolului 49 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor a fost inițiată de social-democrați.

Conduita deputaţilor şi senatorilor este un subiect tratat cu multă seriozitate, recent fiind adoptată Hotărîrea nr. 77/2017 privind Codul de conduită al deputaţilor şi senatorilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 805/2017.

Potrivit Codului de conduită, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și au obligația să acționeze cu onoare și disciplină, ținând cont de principiile separației puterilor în stat, transparenței, probității morale, responsabilității și respectării reputației Parlamentului. Mai mult …

senatProgramul de lucru al Camerei superioare a Parlamentului pentru săptămâna viitoare a fost aprobat de Senat, şi prevede:
– pe 3 octombrie, luni, senatorii urmează să fie prezenți în circumscripțiile electorale la deschiderea noului an universitar;
– marți, 4 octombrie, se va desfășura conform programului unei zile de luni, cu lucrări în comisii, lucrări în grupurile parlamentare, Birou permanent și plen;
– pe 5 octombrie sunt programate lucrări în plen și în comisii;
– pe 6 – lucrări în comisiile permanente;
– pe 7 – senatorii vor fi în teritoriu.

lc
La 17 februarie 2016, în jurul orei 13.30, au început dezbaterile dintre senatorii din Comisia Juridică şi cea Economică cu privire la Legea dării în plată, aceste două comisii urmând să dea avizul final pe proiect şi să întocmească un raport pe care-l vor înainta plenului Senatului pentru votul final.

Printre participanţii la dezbateri se enumeră: viceguvernatorii Băncii Naţionale Române (BNR) Bogdan Olteanu şi Liviu Voinea, secretarii de stat din Ministerul Finanţelor Enache Jiru şi Attila Gyorgy, directorul general al Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, Paul Anghel, reprezentanţi ai Consiliului Patronatelor Bancare din România, ai asociaţiei Parakletos, ai Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, dar şi clienţi ai băncilor.

Anterior senatorii din Comisia Buget-Finanţe au respins propunerile BNR de a se introduce în proiectul legii dării în plată un plafon de 150.000 euro la valoara creditului cu garanţii imobiliare, precum şi ca rata să reprezinte peste 65% din veniturile debitorilor.

lc
La 16 februarie 2016, senatorii din Comisia Buget-Finanţe au respins propunerile Băncii Naţionale Române (BNR) de a se introduce în proiectul legii dării în plată un plafon de 150.000 euro la valoara creditului cu garanţii imobiliare, precum şi ca rata să reprezinte peste 65% din veniturile debitorilor. Astfel se păstrează forma iniţială a actului normativ, propusă de deputatul PNL, Daniel Zamfir, fără plafoane.

În cazul în care propunerea privind introducerea plafoanelor la credite este refuzată, nu persoanele în dificultate sunt protejate, aceştia intră în prevederile legii şi dacă se introduce plafoane, ci sunt protejate persoanele cu credite mari, de circa un milion euro.

Cu toate acestea senatorii au aprobat modificarea sintagmei de persoană fizică sau debitor cu cea de consumator, dar va transmite comisiilor sesizate în fond aspectele privind restrângerea aplicării legii la locuinţe, şi nu la terenuri sau dezvoltări imobiliare, precum şi la decizia privind salvarea programului Prima Casă.

Parlamentarii din Comisia Buget-Finanţe a Senatului au dat un vot consultativ asupra reexaminării legii dării în plată, votul final în comisii şi raportul înaintat plenului Senatului urmează să fie dat după şedinţa din 17 februarie a Comisiei Juridice.

agent

Agenţia Naţională de Integritate a dat publicităţii un comunicat cu privire la propunerea legislativă pentru modificarea art. 82, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 161/2003.

În punctul de vedere al inspectorilor ANI, o astfel de modificare” poate fi o piedică pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în România şi poate genera efecte negative asupra transparenţei şi legalităţii procesului decizional” afectând, totodată, angajamentele asumate de România prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Art. 82, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 161/2003 prevede următoarele: “Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile […]”.

Modificarea urmăreşte completarea normei cu sintagma ”la societăţile comerciale ce rezultă din documentele ANAF”.

senat

Legea alegerilor parlamentare, care va duce la un număr mai mic de deputaţi şi senatori, a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă prevede că senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului repartizării proporţionale, norma de reprezentare pentru alegerea Senatului fiind de un senator la 168.000 de locuitori, iar în cazul Camerei Deputaţilor, de un deputat la 73.000 de locuitori.

Potrivit acestei norme de reprezentare, ar urma să fie 308 deputaţi, cărora li se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor, deputaţii de diaspora şi 134 de senatori.

Legea a fost adoptată cu 273 de voturi “pentru”, 8 abţineri şi 10 voturi “împotrivă”.

Actul normativ stabileşte şi organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, şi introducerea unui sistem electronic de verificare a votului pentru a combate turismul electoral, dar şi un prag alternativ.

parlament

Doi senatori PNL propun, printr-un proiect de lege, ca mandatul unui primar să înceteze de drept în cazul în care acesta este arestat preventiv mai mult de 90 de zile.

Proiectul modifică Legea administraţiei publice locale, în sensul ca mandatul primarului să înceteze de drept şi în cazul în care edilul este arestat preventiv mai mult de 90 de zile sau a fost încarcerat pentru executarea unei pedepse privative de libertate.

În prezent, legea prevede că mandatul unui primar încetează de drept în cazul în care acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei mai mult de şase luni într-un an pe motiv de boală, certificată, precum şi în cazul în care nu îşi exercită mandatul, în mod nejustificat, timp de 45 de zile consecutive.

Iniţiatorii, Marinică Dincă şi Marius Bălu, au arătat în expunerea de motive a proiectului că “niciuna dintre ipotezele reglementate în prezent de lege nu acoperă situaţia care face obiectul prezentei propuneri legislative. Astfel, imposibilitatea exercitării mandatului din cauza unei boli grave nu are legătură cu arestarea pentru mai mult de 90 de zile sau cu încarcerarea pentru o pedeapsă privativă de libertate. De asemenea, neexercitarea mandatului în mod nejustificat nu are nicio legătură cu ipoteza propusă de a fi reglementată, pentru că o asemenea exercitare trebuie să fie nejustificată, în timp ce reglementarea propusă este justificată de existenţa unor mandate de arestare sau de încarcerare“.

lc-ana

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis să trimită Comisiei juridice scrisoarea preşedintelui ANI, Horia Georgescu, privind incompatibilitatea a 22 de deputaţi.

Pe 12 martie ANI a constatat că din numărul total de 22 de deputaţi, zece senatori, printre care Petre Roman şi Sorin Ilieșiu, au fost în incompatibilitate pentru că au deţinut şi alte funcţii, iar unii dintre aceştia sunt suspectaţi şi de fals în declaraţiile de interese, în aceste cazuri fiind sesizat Parchetul.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), cei 22 deputaţi şi 10 senatori au încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor. Astfel  în cazul unora dintre aceştia există indicii privind posibila săvârşire a infracţiunii de fals în declaraţii.

parlamentul-romanieiNoutăţi legislative: Noul Cod Rutier a fost amânat de la raport, în comisiile speciale, până la data de 27 ianuarie 2014. Decizia a fost luată de parlamentari.

Astfel, codul rutier va impune pedepse şi mai dure pentru şoferi. Senatorii din comisii propun plenului ca actele de violenţă în trafic să fie pedepsite cu suspendarea permisului. Totodată, cer măsuri pentru maşinile înmatriculate în Bulgaria, care sunt foarte greu de găsit după ce sunt implicate în accidente.

Dacă proiectul noului cod rutier presupune ca aceasta să fie sancţionată doar cu puncte, senatorii vor ca celui găsit vinovat să i se suspende permisul de conducere. Iar pentru cei care produc un accident sub influenţa alcoolului, aleşii propun să nu mai aibă voie să conducă timp de 10 ani.

În acelaşi timp, senatorii au o atitudine negativă şi faţă de analfabeţi, care nu vor mai putea să susţină examen pentru obţinerea permisului.

Potrivit noului cod, s-a introdus un prag de alcoolemie. Şoferii care produc pe nedreptate accidente mortale din vina lor nu vor mai putea conduce niciodată. Medicii precizează că legalizarea alcoolului la volan va majora numărul de accidente rutiere grave.