Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor şi oficiilor electorale constituite la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020 birourile şi oficiile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot.
Hotărârea nr. 1/2020 prevede că, candidaţii în alegeri, soţul/soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor sau oficiilor electorale.
Curtea Constituţională a României a admis recent o excepţie de neconstituţionalitate.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea şi a constatat că Hotărârea Senatului nr.36/2019 pentru alegerea preşedintelui Senatului este neconstituţională. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Senatului.
Preşedintele României a transmis o scrisoare Preşedintelui Senatului şi Președintelui Camerei Deputaţilor prin care solicită convocarea Senatului şi a Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară, în perioada 27–31 ianuarie a.c., pentru derularea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Plenul Senatului a adoptat proiectul de modificare al Codului penal, aşa cum a fost elaborat de Comisia specială privind legile Justiţiei. Astfel, s-au înregistrat 75 de voturi „pentru” modificări, 32 de voturi „împotrivă”, alături de o abţinere.
Decizia vine după ce Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a dat marţi aviz favorabil modificărilor la Codul penal, eliminând mai multe prevederi din forma iniţială, care au fost declarate neconstituţionale de către CCR. Comisia specială a decis să rămână în forma iniţială mai multe articole criticate de Opoziţie, pe motiv că nu au fost atacate sau nu au fost declarate neconstituţionale de CCR.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil proiectul iniţiat de parlamentarii social-democraţi privind statutul Băncii Naţionale a României, care vizează modificarea politicii BNR, în sensul limitării rezervelor de aur ale ţării din străinătate.
Proiectul prevede că deţinerea unei cantităţi de aur în depozite constituite în străinătate “nu trebuie în mod necesar interzisă, dar aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice” şi propune instituirea obligaţiei de informare “de îndată” a Parlamentului şi a Guvernului de către BNR în cazul în care există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs.
Plenul Senatului a adoptat luni, cu amendamente, cererea de reexaminare la proiectul Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.
S-au înregistrat 89 de voturi “pentru”, şapte voturi “împotrivă” şi nouă abţineri.
Moţiunea “Turism de România: Un ministru incompetent şi o ţară fără brand”, prin care se cere demisia ministrului de resort a fost dezbătută şi respinsă astăzi în plenul Senatului.
Senatul a respins moţiunea prin care se cerea demisia ministrului de resort.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, fiind alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
Senatul se organizează şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Constituţiei, ale Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 919 din data de 31 octombrie 2018, a fost publicată Hotărârea nr. 163/2018 privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.
A fost modificat în întregime art. 135 și înserat art. 1351.
Ca urmare conținutul art. 135 urmează a fi:
(1) Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii, ridicare în picioare, apel nominal sau electronic. În cazul legilor constituționale, votul deschis se poate exprima și prin corespondență, în condițiile stabilite de Regulamentul Comisiei de revizuire a Constituției.
În ultima perioadă se vorbeşte tot mai mult despre legile justiţiei, asta datorită proiectelor de modificare la care au fost supuse. De numeroase ori ni s-a atras atenţia de către UE ca prin modificările aduse legilor justiţiei să nu afectăm independenţa acesteia.
Recent, potrivit ultimelor noutăţi legislative, o excepţie de neconstituţionalitate a fost formulată în acest sens.