Tag-Archive for » salariat «

Dispozițiile legale privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice prevedea în 2009 că intră în competența ordonatorilor de credite soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor și a altor drepturi care se acordă.

Contestația poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite urmând ca ordonatorii de credite să soluționeze contestațiile în termen de 10 zile. Împotriva măsurilor dispuse persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluționării contestației. Mai mult …

Natalitatea din România este în pragul colapsului și, deși toată lumea se arată îngrijorată de acest fenomen, nimeni nu mișcă un deget pentru a-i stimula pe români să aducă pe lume copii. Îngrijorător este faptul că rata natalității în rândul românilor este mai mare peste hotare decât în țară, fapt ce arată că mulți români au ales calea străinătății pentru a-și duce traiul.

Populația României dispare cu viteza de 248 de români pe zi și am ajuns un popor preponderent îmbătrânit. Este un fenomen îngrijorător care va duce în timp la dispariția fizică a noastră ca și nație. În spatele unor promisiuni care sunt doar vorbe în vânt, politicile de susținere a natalității și de încurajare a tinerelor să își mărească familia aducând pe lume copii, sunt inexistente. Legile par că sunt create să descurajeze pe femei să devină mame, nesiguranța locului de muncă îi aduce pe tineri în situația de a pune pe primul loc cariera și de a-și asigura un viitor sigur în afara granițelor. Mai mult …

contract
Ținând cont de faptul că mulți angajatori uită să încheie contractul de muncă cu angajații în scris, legiuitorul a încercat de-a lungul vremii să modifice Codul muncii pentru  a putea limita desfășurarea muncii la negru.

Înainte de modificarea Codului muncii din 2011, legea prevedea că forma scrisă a contractului individual de muncă era cerută pentru probarea actului juridic. Angajatorii profitau de această dispoziție legală și se sustrăgeau de la plata impozitelor și taxelor aferente contractului de muncă. Astfel, angajații nu beneficiau de stagiu de cotizare pentru perioadele lucrate neînregistrate de către angajator la autoritățile competente și nici de asigurare de sănătate. Mai mult …

VOT - PARLAMENT
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a elaborat un registru de evidenţă a salariaţilor angajaţi pe baza unui contract individual de muncă, elementul de noutate a acestuia fiind ca este un registru de evidență a personalului plătit din fonduri publice
. Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaţilor, a fost adoptat de Executiv la data de 23 noiembrie 2016.

În consecinţă, fiecare instituție și autoritate publică are obligația de a înființa, completa și transmite registrul general de evidență a personalului plătit din fonduri publice inspectoratului teritorial de muncă. Registrul va include date precum: elementele de identificare ale tuturor angajaților, data angajării/numirii, funcția, salariul, sporurile și cuantumul acestora, perioada și cauzele de suspendare a raportului de muncă sau de serviciu, perioada detașării și data încetării funcției.

În vederea facilitării transmiterii datelor în registrul privat/public de către angajatori, Ministerul va procura sau elabora un sistem informatic.

Între timp, Ministrului Muncii va elabora procedura de transmitere a datelor în registrul public, şi în terment de 10 zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial, instituțiile/autoritățile trebuie să transmită datele referitoare la toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, urmând ca la data realizării noului sistem informatic să se emită un nou ordin al ministrului muncii privind procedura de transmitere a datelor în registrul privat/public, aplicabilă tuturor angajatorilor privați și instituții/autorități publice.

O excepţie o reprezintă, instituțiile/autoritățile de apărare, ordine publică și siguranță națională care vor transmite date în registrul public pe baza unor protocoale de colaborare cu Ministerul Muncii, pentru protecție a datelor cu caracter personal și respectarea legislației privind protecția informațiilor clasificate.

Actul normativ mai prevede şi:
– obligarea angajatorilor de a elibera adeverință salariatului, odată cu încetarea contractului individual de muncă care să va conţine activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate;
– reducerea perioadei, de la 15 la 5 zile, în care Inspecția Muncii este obligată să ofere informații din registrul privat (REVISAL), la solicitare, privind activitatea desfășurată de aceasta, durata activității, salariu, vechimea în muncă și în specialitate, termen stabilit și în cazul registrului public.

pfa
Din 2016 Codul fiscal a dat o lovitură PFA-urilor stabilind cotele de contribuții pe care acestea au obligația să le achite, totodată precizând și o serie de contribuții opționale pentru aceste forme de organizare. Astfel, din 2016 PFA-urile achită obligatoriu contribuția de asigurări sociale (CAS) de 10,5% sau 26,3% conform opțiunii, calculată la venitul net obținut și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 5,5%.

Prin aceste noutăți legislative, micii întreprinzători au fost afectați ținând cont de faptul că taxele obligatorii impuse de stat le-au afectat bugetul fragil. Mulți nu au supraviețuit acestor taxe și au decis închiderea afacerii. Mai există și unele contribuții opționale, cea pentru bugetul asigurărilor de șomaj (0,5% din venitul asigurat),  cea pentru asigurarea în caz de accidente de muncă și boli profesionale și contribuția pentru concedii și indemnizații ( care este de 0,85% din veniturile supuse impozitului pe venit). Mai mult …

justitie3
Poate că una dintre temerile cu care se confruntă angajații români este concedierea care poate veni din partea angajatorului. Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului și poate fi dispusă pentru motive ce țin sau nu de persoana salariatului. Ea reprezintă un act juridic de voință unilaterală fără să fie necesar acordul salariatului în acest sens, fiind suficientă manifestarea de voință din partea angajatorului.

O problemă care a generat interpretări diferite în practica instanțelor și care a determinat sesizarea ÎCCJ pentru a stabili modul corect de interpretare se referă la posibilitatea ca angajatorul să poată revoca decizia de concediere și, în caz afirmativ, până la ce moment este îndreptățit să facă acest lucru. Mai mult …

justitie
În lupta cu munca la negru, legiuitorul a încercat să redacteze Codul muncii, astfel încât să încerce să stopeze acest fenomen, sens în care a stabilit o serie de reguli cu privire la încheierea și derularea contractului de muncă, precum și amenzi drastice pentru cei care practică și încurajează munca la negru.

Regula este că forma scrisă a contractului de muncă este obligatorie și, anterior începerii activității, acest contract se înregistrează în registrul general de evidență al salariaților și se transmite ITM. Mai mult …

1-adopie-cu-lacrimi-in-ochi-la-municipiu-un-consilier-local-si-sotia-infiaza-doi-copii-institutionalizati-dupa-un-an-de-incercari-cu-sistemul

Conform Legii nr. 57/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative, salariaţii vor putea să beneficieze de un concediu de acomodare atunci când vor solicita adoptarea unui copil. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 283 din 14 aprilie şi va intra în vigoare pe 12 august.

Actul normativ prevede că noul concediu va avea o durată de cel mult un an de zile şi va include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei.

“Pe perioada concediului, persoana îndreptăţită beneficiază de plata contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate. Cuantumul contribuţiei se calculează prin aplicarea cotei procentuale, prevazută de lege, la valoarea indemnizaţiei acordate. Fondurile necesare plăţii indemnizaţiei (…), a contribuţiei (…), cheltuielile administrative, precum şi cele de transmitere a drepturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, se arată în Lege.

tichet de masaGheorghe Udrişte, deputat neafiliat, a depus în Parlament o propunere care stabileşte că pe sistemul tichetelor de masă sau a vocherelor pentru vacanţă angajatorii le pot da salariaţilor tichete de sănătate. Le pot utiliza pentru a achita servicii medicale de specialitate, de la stomatologie la investigaţii paraclinice, dar şi reţetele medicale prescrise de medicii din unităţile afiliate.

Conform iniţiativei legislative, anual, un angajat ar putea primi tichete în cuantum maxim de 7.500 de lei. Fiecare angajator va avea dreptul să hotărască care va fi valoarea tichetului cu condiţia să nu depăşească această sumă.

Tichetele de sănătate ar putea fi utilizate pentru orice tip de serviciu medical. De asemenea, cu aceste tichete ar putea fi cumpărate şi medicamente din farmacii.

În prezent, în România, există 5 tipuri de tichete pe care angajatorii le pot da salariaţilor lor:

– tichetele de masă,
– tichetele cadou,
– tichetele pentru vacanţă,
– tichetele pentru grădiniţă şi
– tichetele pentru creşă.

 

concediereConform unei hotărâri adoptate de guvern, salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare aflați în situația în care au absentat de la serviciu un întreg an calendaristic, fiind în concedii medicale sau în concedii fără plată, vor putea beneficia de concediul de odihnă anual.

În cazul în care perioadele de concedii medicale și de concedii fără plată au fost de 12 luni sau mai mari și s-au întins pe doi sau mai mulți ani calendaristici consecutivi, salariații au dreptul la un singur concediu de odihnă acordat în anul reînceperii activității.

Astfel, potrivit actului normativ, durata concediului de odihnă anual nu va mai fi condiționată de durata concediilor medicale sau fără plată, iar ţara noastră se conformează și pune în aplicare dispozițiile articolului 7 din Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru.