Tag-Archive for » salariat «

Codul muncii prevede că pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.
Iar pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia. Mai mult …

Angajatorul care primeşte la muncă persoane fără încheierea unui contract individual de muncă va fi sancţionat cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei, au decis, miercuri, deputaţii.

Camera Deputaţilor a adoptat în acest sens, cu 177 voturi pentru, 71 împotrivă şi 6 abţineri, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2017 referitoare la Codul muncii, cu amendamente.

Mai mult …

În ultimul a devenit mult mai rentabil pentru angajator acei angajaţi care lucrează de acasă, astfel s-a născut ideea de  a  fi reglementată legislativ.

Putem defini tele-muncă ca acea forma de organizare a muncii în care o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator, se realizează de către un salariat, de la distanță de această locație, în mod regulat și voluntar, folosind tehnologia informației și comunicațiilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau al unui act adițional la acesta, cu respectarea condițiilor cumulative ca activitatea să fie desfășurată în afara oricărui loc de muncă  organizat de  angajator, prin utilizarea unor mijloace aferente tehnologiei informației și comunicațiilor, cum ar fi internetul, telefonul inteligent, altele, ca activitatea în regim de teleworking să fie desfășurată cel puțin o zi pe lună și  cu condiția ca salariatul să-și fi exprimat acordul cu această formă de organizare a muncii, prin semnarea contractului individual de muncă sau al unui act adițional la acesta, după caz.  Mai mult …

Tot personalul din sectorul public, dar şi din companiile în care statul este acţionar unic sau majoritar, va beneficia de vouchere de vacanţă acordate în conformitate cu OUG 46 din 30 iunie 2017, în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat, precizează Ministerul Turismului într-un comunicat de presă.

‘Urmare a informaţiilor apărute în spaţiul public conform cărora personalul încadrat în sectorul public, dar şi în companiile în care statul este acţionar unic sau majoritar nu va mai beneficia de voucherele de vacanţă, facem următoarele precizări: în textul de lege dezbătut în Senat, se precizează clar, la art. 9 alin. (3) următoarele: ‘În anul 2018, instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la alin. (1) acordă o singură indemnizaţie de vacanţă sau o primă de vacanţă, după caz, sub formă de vouchere, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/ 2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 94/ 2014, cu modificările şi completările ulterioare’. Aşadar, conform proiectului de lege aflat în dezbatere la Senat, tot personalul din sectorul public, dar şi din companiile în care statul este acţionar unic sau majoritar, va beneficia de vouchere de vacanţă acordate în conformitate cu OUG nr. 46 din 30 iunie 2017, în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat’, precizează sursa citată.

Dispozițiile legale privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice prevedea în 2009 că intră în competența ordonatorilor de credite soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor și a altor drepturi care se acordă.

Contestația poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite urmând ca ordonatorii de credite să soluționeze contestațiile în termen de 10 zile. Împotriva măsurilor dispuse persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluționării contestației. Mai mult …

Natalitatea din România este în pragul colapsului și, deși toată lumea se arată îngrijorată de acest fenomen, nimeni nu mișcă un deget pentru a-i stimula pe români să aducă pe lume copii. Îngrijorător este faptul că rata natalității în rândul românilor este mai mare peste hotare decât în țară, fapt ce arată că mulți români au ales calea străinătății pentru a-și duce traiul.

Populația României dispare cu viteza de 248 de români pe zi și am ajuns un popor preponderent îmbătrânit. Este un fenomen îngrijorător care va duce în timp la dispariția fizică a noastră ca și nație. În spatele unor promisiuni care sunt doar vorbe în vânt, politicile de susținere a natalității și de încurajare a tinerelor să își mărească familia aducând pe lume copii, sunt inexistente. Legile par că sunt create să descurajeze pe femei să devină mame, nesiguranța locului de muncă îi aduce pe tineri în situația de a pune pe primul loc cariera și de a-și asigura un viitor sigur în afara granițelor. Mai mult …

contract
Ținând cont de faptul că mulți angajatori uită să încheie contractul de muncă cu angajații în scris, legiuitorul a încercat de-a lungul vremii să modifice Codul muncii pentru  a putea limita desfășurarea muncii la negru.

Înainte de modificarea Codului muncii din 2011, legea prevedea că forma scrisă a contractului individual de muncă era cerută pentru probarea actului juridic. Angajatorii profitau de această dispoziție legală și se sustrăgeau de la plata impozitelor și taxelor aferente contractului de muncă. Astfel, angajații nu beneficiau de stagiu de cotizare pentru perioadele lucrate neînregistrate de către angajator la autoritățile competente și nici de asigurare de sănătate. Mai mult …

VOT - PARLAMENT
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a elaborat un registru de evidenţă a salariaţilor angajaţi pe baza unui contract individual de muncă, elementul de noutate a acestuia fiind ca este un registru de evidență a personalului plătit din fonduri publice
. Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaţilor, a fost adoptat de Executiv la data de 23 noiembrie 2016.

În consecinţă, fiecare instituție și autoritate publică are obligația de a înființa, completa și transmite registrul general de evidență a personalului plătit din fonduri publice inspectoratului teritorial de muncă. Registrul va include date precum: elementele de identificare ale tuturor angajaților, data angajării/numirii, funcția, salariul, sporurile și cuantumul acestora, perioada și cauzele de suspendare a raportului de muncă sau de serviciu, perioada detașării și data încetării funcției.

În vederea facilitării transmiterii datelor în registrul privat/public de către angajatori, Ministerul va procura sau elabora un sistem informatic.

Între timp, Ministrului Muncii va elabora procedura de transmitere a datelor în registrul public, şi în terment de 10 zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial, instituțiile/autoritățile trebuie să transmită datele referitoare la toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, urmând ca la data realizării noului sistem informatic să se emită un nou ordin al ministrului muncii privind procedura de transmitere a datelor în registrul privat/public, aplicabilă tuturor angajatorilor privați și instituții/autorități publice.

O excepţie o reprezintă, instituțiile/autoritățile de apărare, ordine publică și siguranță națională care vor transmite date în registrul public pe baza unor protocoale de colaborare cu Ministerul Muncii, pentru protecție a datelor cu caracter personal și respectarea legislației privind protecția informațiilor clasificate.

Actul normativ mai prevede şi:
– obligarea angajatorilor de a elibera adeverință salariatului, odată cu încetarea contractului individual de muncă care să va conţine activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate;
– reducerea perioadei, de la 15 la 5 zile, în care Inspecția Muncii este obligată să ofere informații din registrul privat (REVISAL), la solicitare, privind activitatea desfășurată de aceasta, durata activității, salariu, vechimea în muncă și în specialitate, termen stabilit și în cazul registrului public.

pfa
Din 2016 Codul fiscal a dat o lovitură PFA-urilor stabilind cotele de contribuții pe care acestea au obligația să le achite, totodată precizând și o serie de contribuții opționale pentru aceste forme de organizare. Astfel, din 2016 PFA-urile achită obligatoriu contribuția de asigurări sociale (CAS) de 10,5% sau 26,3% conform opțiunii, calculată la venitul net obținut și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 5,5%.

Prin aceste noutăți legislative, micii întreprinzători au fost afectați ținând cont de faptul că taxele obligatorii impuse de stat le-au afectat bugetul fragil. Mulți nu au supraviețuit acestor taxe și au decis închiderea afacerii. Mai există și unele contribuții opționale, cea pentru bugetul asigurărilor de șomaj (0,5% din venitul asigurat),  cea pentru asigurarea în caz de accidente de muncă și boli profesionale și contribuția pentru concedii și indemnizații ( care este de 0,85% din veniturile supuse impozitului pe venit). Mai mult …

justitie3
Poate că una dintre temerile cu care se confruntă angajații români este concedierea care poate veni din partea angajatorului. Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului și poate fi dispusă pentru motive ce țin sau nu de persoana salariatului. Ea reprezintă un act juridic de voință unilaterală fără să fie necesar acordul salariatului în acest sens, fiind suficientă manifestarea de voință din partea angajatorului.

O problemă care a generat interpretări diferite în practica instanțelor și care a determinat sesizarea ÎCCJ pentru a stabili modul corect de interpretare se referă la posibilitatea ca angajatorul să poată revoca decizia de concediere și, în caz afirmativ, până la ce moment este îndreptățit să facă acest lucru. Mai mult …