Ministerul Finanţelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Tag: risc
Măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism prin intermediul sectoarelor financiare reglementate, supravegheate şi controlate de Autoritatea de Supraveghere Financiară au fost adoptate prin Regulamentul nr. 13/2019 publicat în Monitorul Oficial nr. 992/2019.
Riscul macroeconomic primar al României în 2018 este reprezentat de bugetul de stat, chiar dacă datoria publică este încă scăzută.
“Având în vedere nevoia de finanţare crescută a Guvernului şi politica fiscală pro-ciclică desfăşurată într-o perioadă de expansiune economică, creşte riscul ca măsurile de austeritate care vor apărea în viitor să fie implementate, atunci când apar şocuri semnificative externe sau interne. În plus, politicile greşite care alimentează consumul în loc de investiţii, precum şi eşecul de îmbunătăţire al calităţii în cazul infrastructurii, al educaţiei şi al sănătăţii, se vor transforma într-un obstacol în calea potenţialului de creştere al ţării”, sunt de părere analiştii.
Se spune că marile realizări ale vieții sunt condiționate de asumarea unor riscuri pe măsură. Această observație este valabilă, adeseori, și în viața profesională. Un lucru este cert: nu există profesie sau activitate profesională – dependentă sau independentă – complet lipsită de riscuri sau de potențiale pericole!
Românii care au luat credite de la bănci în scopul de a-și achiziționa o locuință și nu au posibilitatea de a mai achita datoria riscă să piardă și casa, să rămână datori față de bancă, să fie înscriși și la biroul de credite și să nu mai poată accesa alt credit. Pentru a îndrepta aceste deficiențe, a luat naștere controversata lege a dării în plată.
Care este mecanismul prevăzut de legea dării în plată?
Legea se aplică în relațiile dintre persoanele fizice și bănci care au încheiat un contract de credit în vederea achiziționării, construirii, extinderii, modernizării, reabilitării unui imobil cu destinația de locuință sau indiferent de scopul pentru care a fost contractat este garantat cu cel puțin un imobil cu destinația de locuință. În plus, cuantumul sumei împrumutate, la data acordării, nu trebuia să depășească echivalentul în lei a 250.000 euro (sumă calculată la cursul BNR din ziua încheierii contractului de credit).
Guvernul a reglementat, printr-o Hotărâre aprobată, organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre.
Actul normativ completează cadrul legislativ în domeniul reducerii riscului de dezastre în sensul îmbunătăţirii problematicii managementului situaţiilor de urgenţă şi trecerea la o atitudine proactivă, de prevenire a manifestării riscurilor ori de limitare a pagubelor potenţiale.
Prin HG se stabileşte modul de organizare şi funcţionare a Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, ca organism în care societatea civilă are un rol proactiv în creşterea rezilienţei la dezastre, prin implicarea specialiştilor în gestionarea eficientă a dezastrelor şi în găsirea de soluţii. Instituţiile responsabile cu implementarea măsurilor cuprinse în hotărâre sunt ministerele şi instituţiile publice centrale cu responsabilităţi în managementul tipurilor de risc.
Omul, prin priceperea sa, a reușit să cucerească Everestul, să exploreze abisurile oceanice și chiar să-și lase urmele pașilor în solul selenar. Pe de altă parte, „omul a îmblânzit atomul” iar periodic suntem informați despre progresele făcute în… teleportare. Sunt teleportați doar fotonii, deocamdată. O posibilă concluzie? Omul a devenit stăpânul Naturii. Pripită concluzie!
Deși a avansat pe cărările cunoașterii, omul se află în continuare la cheremul neprevăzutului. Mii de ani, preocuparea de căpătâi a minților luminate a fost să facă viața ceva mai previzibilă. Să înfrângă necunoscutul, neprevăzutul. Un scop al științei: dezvăluirea repetabilului, stabilirea certitudinilor.
În şedinţa din 3 august, Guvernul a aprobat o hotărâre care reglementează asigurarea, la nivel naţional, a managementului tipurilor de risc.
Aceasta înlocuieşte HG nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Noile reglementări au avut în vedere şi concluziile raportului Corpului de Control al Prim-ministrului realizat după incendiul din Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015, precum şi concluziile analizelor realizate de Ministerul Afacerilor Interne.
Astfel, noua Hotărâre de Guvern stabileşte:
- autorităţile care au obligaţia de a asigura managementul tipurilor de risc;
- comandantul acţiunii – persoana din cadrul MAI care planifică şi asigură integrat coordonarea operaţională a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă pentru toate tipurile de risc;
- obligaţia autorităţilor de a emite regulamente de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipului de risc repartizat şi planuri de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă;
- elaborarea unei structuri-cadru a Regulamentului de gestionare a situaţiei de urgenţă.
Un proiect de Lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor Publice.
Modificările aduse prin proiectul de lege se referă la reglementarea contractului de asigurare RCA, contract în baza căruia sunt stabilite condiţiile generale și particulare ale acoperirii asigurării RCA, modalitatea și termenele de plată în cazul în care se optează pentru plata în rate, riscurile suplimentare celor obligatorii prevăzute de lege, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Bogdan Olteanu a anunţat că, în data de 16 martie 2016, Parlamentul a dat votul final pe Legea privind înființarea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială. El va intra în funcțiune de îndată ce Legea va fi publicată în Monitorul Oficial.
Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială evaluează riscurile asupra economiei și face recomandări, inclusiv Guvernului, pentru combaterea acestora, iar dacă nu ține cont de aceste recomandări Executivul își asumă responsabilitatea fără să mai poată da vina pe faptul că nu a fost avertizat.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a spus că acest organism are rol preventiv și se va ocupa cu evaluarea riscurilor care planează asupra economiei naționale, astfel încât să se poată anticipa o nouă criză financiară și să se poată acționa pentru limitarea efectelor acesteia.
În Uniunea Europeană, 24 de țări au adoptat legea și au înființat această instituție.