Avem instrucţiuni pentru acordarea unitară a stimulentului de risc prevăzut de art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID – 19, pe perioada stării de urgenţă.
Tag: risc
Hotărârea nr. 432/2021 prevede prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 aprilie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID – 19.
Pe scurt, începând cu data de 13 aprilie 2021 se prelungeşte cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul ţării.
Ministerul Finanţelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism prin intermediul sectoarelor financiare reglementate, supravegheate şi controlate de Autoritatea de Supraveghere Financiară au fost adoptate prin Regulamentul nr. 13/2019 publicat în Monitorul Oficial nr. 992/2019.
Riscul macroeconomic primar al României în 2018 este reprezentat de bugetul de stat, chiar dacă datoria publică este încă scăzută.
“Având în vedere nevoia de finanţare crescută a Guvernului şi politica fiscală pro-ciclică desfăşurată într-o perioadă de expansiune economică, creşte riscul ca măsurile de austeritate care vor apărea în viitor să fie implementate, atunci când apar şocuri semnificative externe sau interne. În plus, politicile greşite care alimentează consumul în loc de investiţii, precum şi eşecul de îmbunătăţire al calităţii în cazul infrastructurii, al educaţiei şi al sănătăţii, se vor transforma într-un obstacol în calea potenţialului de creştere al ţării”, sunt de părere analiştii.
Se spune că marile realizări ale vieții sunt condiționate de asumarea unor riscuri pe măsură. Această observație este valabilă, adeseori, și în viața profesională. Un lucru este cert: nu există profesie sau activitate profesională – dependentă sau independentă – complet lipsită de riscuri sau de potențiale pericole!
Românii care au luat credite de la bănci în scopul de a-și achiziționa o locuință și nu au posibilitatea de a mai achita datoria riscă să piardă și casa, să rămână datori față de bancă, să fie înscriși și la biroul de credite și să nu mai poată accesa alt credit. Pentru a îndrepta aceste deficiențe, a luat naștere controversata lege a dării în plată.
Care este mecanismul prevăzut de legea dării în plată?
Legea se aplică în relațiile dintre persoanele fizice și bănci care au încheiat un contract de credit în vederea achiziționării, construirii, extinderii, modernizării, reabilitării unui imobil cu destinația de locuință sau indiferent de scopul pentru care a fost contractat este garantat cu cel puțin un imobil cu destinația de locuință. În plus, cuantumul sumei împrumutate, la data acordării, nu trebuia să depășească echivalentul în lei a 250.000 euro (sumă calculată la cursul BNR din ziua încheierii contractului de credit).
Guvernul a reglementat, printr-o Hotărâre aprobată, organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre.
Actul normativ completează cadrul legislativ în domeniul reducerii riscului de dezastre în sensul îmbunătăţirii problematicii managementului situaţiilor de urgenţă şi trecerea la o atitudine proactivă, de prevenire a manifestării riscurilor ori de limitare a pagubelor potenţiale.
Prin HG se stabileşte modul de organizare şi funcţionare a Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, ca organism în care societatea civilă are un rol proactiv în creşterea rezilienţei la dezastre, prin implicarea specialiştilor în gestionarea eficientă a dezastrelor şi în găsirea de soluţii. Instituţiile responsabile cu implementarea măsurilor cuprinse în hotărâre sunt ministerele şi instituţiile publice centrale cu responsabilităţi în managementul tipurilor de risc.
Omul, prin priceperea sa, a reușit să cucerească Everestul, să exploreze abisurile oceanice și chiar să-și lase urmele pașilor în solul selenar. Pe de altă parte, „omul a îmblânzit atomul” iar periodic suntem informați despre progresele făcute în… teleportare. Sunt teleportați doar fotonii, deocamdată. O posibilă concluzie? Omul a devenit stăpânul Naturii. Pripită concluzie!
Deși a avansat pe cărările cunoașterii, omul se află în continuare la cheremul neprevăzutului. Mii de ani, preocuparea de căpătâi a minților luminate a fost să facă viața ceva mai previzibilă. Să înfrângă necunoscutul, neprevăzutul. Un scop al științei: dezvăluirea repetabilului, stabilirea certitudinilor.
În şedinţa din 3 august, Guvernul a aprobat o hotărâre care reglementează asigurarea, la nivel naţional, a managementului tipurilor de risc.
Aceasta înlocuieşte HG nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Noile reglementări au avut în vedere şi concluziile raportului Corpului de Control al Prim-ministrului realizat după incendiul din Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015, precum şi concluziile analizelor realizate de Ministerul Afacerilor Interne.
Astfel, noua Hotărâre de Guvern stabileşte:
- autorităţile care au obligaţia de a asigura managementul tipurilor de risc;
- comandantul acţiunii – persoana din cadrul MAI care planifică şi asigură integrat coordonarea operaţională a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă pentru toate tipurile de risc;
- obligaţia autorităţilor de a emite regulamente de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipului de risc repartizat şi planuri de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă;
- elaborarea unei structuri-cadru a Regulamentului de gestionare a situaţiei de urgenţă.