Tag-Archive for » revizuire «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că este inadmisibiă revizuirea în situaţia în care se pretinde că ar fi potrivnice hotărârile pronunţate în cadrul aceluiaşi dosar, fiind vorba doar de cicluri procesuale diferite. Una din condițiile esențiale, necesară pentru admisibilitatea unei cereri de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este ca hotărârile așa-zis potrivnice să fie pronunțate în dosare diferite. Aşadar, nu se poate ajunge la hotărâri potrivnice în acelaşi dosar, chiar dacă în diferite faze sau cicluri procesuale soluțiile pot fi diferite de cele anterioare, pentru că, în final, o singură hotărâre pune capăt judecății. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în cazul formulării de către toţi asistenţii judiciari din cadrul unui tribunal a cererilor de abţinere, competentă material să soluţioneze cererile de abţinere este curtea de apel în a cărei rază teritorială funcţionează respectivul tribunal (conform art. 50 alin. 2 C. proc. civ.). În speţă, în soluţionarea conflictului negativ de competenţă, este irelevantă distincția curţii de apel între sfera sintagmei „compunerea instanței” și cea a sintagmei „constituirea instanței”, ajungând la concluzia greșită că „alcătuirea” completului de judecată la care se referă art. 50 alin. 2 C. proc. civ. ar avea în vedere doar situația în care la nivelul instanței nu ar funcționa un număr suficient de judecători. Mai mult …

Ministrul Justiţiei a declarat că, după ce vor intra în vigoare modificările la Codul de procedură penală, “orice român care va avea sentimentul că a fost condamnat pe baza unor probe nelegale, de tipul interceptărilor, pe baza unor altor reguli, gen protocoale, va putea solicita revizuirea hotărârii”.

“În proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, la cauzele de revizuire s-a introdus o altă cauză, o cauză nouă care prevede revizuirea hotărârilor rămase definitive dacă au fost pronunţate pe baza unor probe nelegale, gen interceptări făcute de organe neabilitate la urmărirea penală, adică SRI, sau dacă au fost administrate pe baza altor norme decât cele din procedură penală, gen protocoale. Nu este opera mea, este propunerea venită de la comisia specială, a fost adoptată legea de modificare a legii Codului de procedură penală, prima Cameră, Camera decizională, se află la CCR”, a afirmat ministrul.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu poate fi admisă solicitarea sesizării Curții Constituționale de catre revizuent cu ocazia revizuirii, întemeiate pe art. 509 alin. 1 pct. 1 C. proc. civ. (ipoteza în care instanța „s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut”) cu dispoziții care privesc fondul litigiului în raport de care s-a formulat cererea de revizuire, fond ce nu poate fi încă avut în vedere de către instanța învestită cu soluționarea căii extraordinare de atac, cât timp nu s-a decis și apreciat asupra admisibilității căii de atac a revizuirii. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că se impune sancţionarea revizuentei – în cazul exercitării cu rea-credință a drepturilor procedurale prin introducerea în mod repetat a unor cereri vădit netemeinice –  cu o amendă judiciară în cuantum de 200 lei. În speţă, decizia împotriva căreia este promovată revizuirea este ea însăși o soluție de respingere a unei revizuiri, ca inadmisibilă, îndreptată tot împotriva unei decizii pronunțate în revizuire.

(Decizia nr. 533 din data de 21 februarie 2018 pronunţată de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect revizuire)

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, potrivit art. 511 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. (Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: în cazul prevăzut la art. 509 alin. 1 pct. 8 – hotărâri potrivnice – de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri) termenul de o lună nu curge de la momentul comunicării hotărârii atacate, ci de la momentul rămânerii definitive a respectivei hotărâri (adică de la data pronunțării). Termenul este unul imperativ si nu prezintă nicio importanță, din perspectiva intoducerii revizuirii, data comunicării acelei hotărâri. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 326 alin. 3 C. proc. civ. de la 1865, că excepția tardivității formulării revizuirii este prioritară în raport cu admisibilitatea cererii.

Astfel, ”chestiunea admisibilității cererii de revizuire nu reprezintă o veritabilă excepție procesuală, ci însăși analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege pentru această cale extraordinară de atac de retractare, respectiv condițiile generale [premisa descrisă de art. 322 alin. 1 C. proc. civ.], dar și cerințele speciale, exprese presupuse de cazul de revizuire invocat dintre cele reglementate de art. 322 alin. 1 pct. 1-10 C. proc. civ., în speţă fiind vorba de ipoteza normativă de la art. 322 pct. 7 C. proc. civ. În același sens ar putea fi invocat și un argument de topografie a textelor în economia capitolului din Codul de procedură civilă din 1865 dedicat reglementării acestei căi extraordinare de atac, termenul legal imperativ de o lună pentru promovarea cererii de revizuire fiind inserat în art. 324 C. proc. civ., în timp ce admisibilitatea cererii de revizuire face obiectul reglementării art. 326 alin. 3 C. proc. civ.

În Monitorul Oficial nr. 1009 din 15 decembrie 2016 a fost publicată OUG 95/2016 pentru prorogarea unor termene și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Codul de procedură civilă.

Senatul a fost prima Cameră sesizată și a adoptat la 1 februarie 2017 proiectul de lege pentru aprobarea OUG care cuprindea un singur articol prin care se aproba OUG 95/2016. În 2 februarie 2017 proiectul de lege de aprobare a OUG a fost înregistrat la Camera Deputaților și au fost propuse mai multe amendamente față de forma primită de la Senat. Mai mult …

Revizuirea este o cale extraordinară de atac care poate fi formulată doar în cazurile strict reglementate prin lege.

Astfel, conform art. 453 alin. 1 lit. f) C. procedură penală, revizuirea poate fi cerută dacă hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională ca urmare a admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în acea cauză, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

Însă potrivit ştirilor juridice, s-a susţinut că acestă prevedere nu este în concordanţă cu prevederile constituţionale. Mai mult …

Revizuirea este o cale extraordinară de atac prin care se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reluarea judecății. O particularitate o reprezintă materia contenciosului administrativ unde pe lângă motivele de revizuire prevăzute de legiuitor în Codul de procedură civilă se adaugă și cel cu privire la pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar.

Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare și se soluționează de urgență și cu precădere în maxim 60 de zile de la înregistrare. Mai mult …