Curtea Constituțională a României a luat în dezbatere urătoarele sesizări de neconstituționalitate, potrivit unui comunicat:
1. A admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România și constată că dispozițiile art. 1 lit. e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului nr. 20/2018 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea Codului administrativ sunt neconstituționale.
Pe 9 decembrie, Camera Deputaţilor a respins, cu 203 voturi, proiectul privind introducerea votului prin corespondenţă pentru alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Proiectul a fost iniţiat de deputaţii PMP Eugen Tomac, Mihaela Stoica, Valerian Vreme şi Clement Negruţ şi propune introducerea votului prin corespondenţă în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare.
Comisiile de administraţie şi juridică au apreciat că acest sistem de vot prezintă vulnerabilităţi semnificative din punctul de vedere al siguranţei procesului de votare.
Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a precizat că votul prin corespondenţă pentru prezidenţiale va fi discutat peste cinci ani, când va fi viitorul scrutin, el arătând că în acest moment prioritară este elaborarea unei legi pentru alegerile parlamentare care să includă acest tip de vot.
Proiectul de lege iniţiat de Guvern privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea a fost respins de Camera Deputaţilor.
Această măsură legislativă este criticată de reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare pentru că ar limita “accesul la justiţie“.
De asemenea, liberalii au reamintit că proiectul de lege iniţiat de Guvern propune desfiinţarea a 30 de instanţe judecătoreşti şi a parchetelor aferente.
În final, raportul Comisiei Juridice de respingere a proiectului de lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti a fost votat cu 305 de voturi “pentru”, două “împotrivă” şi trei abţineri.
Plenul Camerei Deputaţilor a respins propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, iar Consiliul Legislativ şi Guvernul au dat avize negative.
Printre semnatarii proiectului de lege se numără deputaţii PSD Ioan Adam, Marian Neacşu şi Sorin Stragea, deputaţii PP – DD: Luminiţa Adam, Maria, Dragomir, Niculina Mocioi, şi deputatul Mircea Grosaru din grupul Minorităţilor.
Propunerea legislativă a fost respinsă, dar urmează votul final luat de către Senat, care este camera decizională.
Propunerea Guvernului prin care a cerut FMI permisiunea să revină la pensiile vechi pentru militarii care au înregistrat scăderi de venituri în urma recalculării aplicate începând din 2010, dar nu şi la pensiile care au crescut în urma recalculării, adică peste 90% dintre acestea, a fost respinsă de experţii internaţionali.
FMI a spus că revenirea la nivelul anterior pentru unele pensii ar însemna şi scăderea pensiilor pentru cei care au beneficiat de pe urma recalculării, şi care sunt mai mulţi. Recalcularea s-a făcut pe baza unor criterii stabilite prin lege şi este greu de reversat doar pentru unii.
Reprezentanţii FMI au amintit Guvernului că aceste recalculări au fost admise la acea vreme în ciuda faptului că militarii aflaţi acum în pensie nu au contribuit niciodată la sistemul public de pensii.
Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care reglementează metodologia de recalculare a pensiilor militare şi care stabilea că procesul de recalculare a pensiilor pe baza salariului mediu brut pe economie, nu pe baza veniturilor individuale, va fi prelungit până la sfârşitul lui 2011 şi că instituţiile din sistemul de apărare vor fi cele obligate ca, până cel târziu la 31 octombrie 2011, să identifice şi transmită către casele de pensii adeverinţele privind veniturile obţinute de militari.
La sfârşitul anului trecut Consiliul Fiscal a publicat o opinie în care arăta că pensia medie plătită celor 159.000 de foşti militari, poliţişti şi angajaţi ai serviciilor de informaţii a crescut după recalculare cu peste 30%, de la 1.755 de lei la 2.289 de lei pe lună, deşi Ministerul Muncii anticipa o reducere.