ÎCCJ a admis un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Tag: recuzare
Unul dintre principiile esențiale ale procesului, în general, este imparțialitatea judecătorilor în judecarea cauzelor ce le revin spre soluționare. Bineînțeles, principiul este reiterat, în mod particular, și în cazul proceselor civile, unde cerințele de obiectivitate pe care un judecător trebuie să le îndeplinească sunt extrem de importante.
Pentru informarea părților cu privire la dreptul de a contesta imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului care soluționează cauza dedusă judecății, dar și pentru responsabilizarea judecătorilor în sensul abandonării acelor cauze în care ar putea deveni subiectivi, Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 485/2010, prevede situațiile de incompatibilitate a judecătorului și reglementează proceduri de soluționare a acestor situații.
Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri.
Potrivt art. 47 alin. 1 C. procedură civilă cererea de recuzare se poate face verbal în şedinţă sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate şi probele de care partea înţelege să se folosească.
Dispoziţiile de mai sus, potrivit ştirilor juridice, au fost contestate pe motiv de neconstituţionalitate, fiind sesizată Curtea Constituţională în acest sens.
Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri. C. de procedură civilă prevede, în art. 53, că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.
Dispoziţia de mai sus, conform ultimelor noutăţi legislative, a constituit motiv de sesizare CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate.
Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi înainte de începerea oricărei dezbateri.
În ceea ce priveşte starea cauzei până la soluţionarea cererii de recuzare, conform art. 49 alin. 2) C. procedură civilă, formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecăţii. Cu toate acestea, pronunţarea soluţiei în cauză nu poate avea loc decât după soluţionarea cererii de recuzare.
Aceste dispoziţii, potrivit ştirilor juridice, au fost contestate pe motiv de neconstituţionalitate, invocându-se şi o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens.
Judecătorii care se află în situaţii de incompatibilitate pot solicita să se abţină sau persoanele interesate pot formula o cerere de recuzare.
În ceea ce priveşte procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzării, art. 51 C. procedură civilă prevede că instanţa hotărăşte de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine, numai dacă apreciază că este necesar. În aceleaşi condiţii, instanţa va putea asculta şi părţile.
Acest text de lege, potrivit ştirilor juridice, a fost criticat pe motive de neconstituţionalitate.
Din nou, Codul de procedură penală a fost chemat la apel în fața CCR pentru a se judeca o nouă excepție de neconstituționalitate. De data aceasta excepția invocată s-a referit la faptul că cererea de recuzare a procurorului este soluționată de procurorul ierarhic superior, iar autorul excepției consideră că acest aspect încalcă accesul liber la justiție, prevederile constituționale privind poliția instanțelor, cele referitoare la rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii și cele privind deciziile Curții Constituționale.
Abţinerea sau recuzarea judecătorului a fost discutată de către noi în mai multe articole anterioare, însă acest subiect se pare că constituie un motiv constant de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţii de neconstituţionalitate. Reamintim că în legislaţie se prevăd cazurile de incompatibilitate în art. 64-64 C. procedură penală, iar persoana aflată într-un asemenea caz este obligată să declare că se abţine sau persoana interesată poate face o cerere de recuzare.
Cea mai mare nemulţumire vine însă din modul de soluţionare a acestor cereri, soluţionarea abţinerii sau recuzării se face în camera de consiliu, acesta din urmă a fost şi motivul invocării unei excepţii de neconstituţionalitate.
O garanţie a respectării dreptului la un proces echitabil este reprezentată de cazurile de incompatibilitate prevăzute în legislaţie. Conform art. 64 C. procedură penală, unul dintre cazurile de incompatibilitate este reprezentat de cazul în care judecătorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului este afectată. Persoana incompatibilă este obligată să declare, după caz, preşedintelui instanţei, procurorului care supraveghează urmărirea penală sau procurorului ierarhic superior că se abţine de a participa la procesul penal, cu arătarea cazului de incompatibilitate şi a temeiurilor de fapt care constituie motivul abţinerii.