Tag-Archive for » recurs «

Potrivit legislaţiei pot fi atacate cu recurs în casaţie deciziile pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

Art. 434 alin. 2) C. procedură penală prevede că nu pot fi atacate cu recurs în casaţie hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, articolul de mai sus a constituit motivul invocării unei excepţii de neconstituţionalitate. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că dezvoltarea unui motiv de recurs cu privire la obiecțiunile raportului de expertiză, realizat după trimiterea cauzei spre rejudecare, nu poate fi primită de instanța de recurs, întrucât stabilirea situaţiei de fapt este atributul exclusiv al instanţelor de fond, iar instanţei de recurs nu îi este permisă o cenzură de temeinicie a hotărârii atacate, nici modificarea situaţiei de fapt şi nici reaprecierea probatoriului cauzei. În speță, Înalta Curte a reținut că recurentul, invocând prin motivele de recurs o serie de nemulţumiri privind efectuarea raportului de expertiză, a nesocotit dispoziţiile art. 212 C. proc. civ., întrucât, după depunerea expertizei nu a formulat obiecţiuni în faţa instanţei de apel prin care să invoce aceste pretinse neregularităţi; ca atare, împotriva recurentului a operat sancţiunea decăderii din dreptul de a formula obiecţiuni împotriva expertizei, obiecţiuni care nu puteau fi susţinute decât în faţa instanţei care a administrat proba, iar nu în faţa instanţei de recurs. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că neindicarea hotărârii împotriva căreia se exercită calea de atac a recursului şi nedezvoltarea motivelor de recurs determină instanţa, în baza 483 alin. 3 și alin. 4 C. proc. civ., să anuleze recursul. În speţă, recurenta a invocat doar încălcarea unor texte din Codul de procedură civilă de instanţele de fond şi apel, fără menţionarea hotărârii care se atacă şi fără a indica motivele de recurs, astfel că, nefiind reţinute nici motive de ordine publică, soluţia a fost anularea recursului. Mai mult …

Mult discutatele modificări cu privire la Legile justiţiei au fost într-un final adoptate potrivit noutăţilor legislative.

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 874 din data de 16 octombrie 2018, a fost publicat Ordonanța de urgență nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Mai mult …

ICCJ a admis recent, potivit noutăţilor legislative, un recurs în interesul legii cu privire la competenţa materială.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 16 octombrie 2018, a fost publicată Decizia nr. 17/2018 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava privind interpretarea dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) și (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în sensul de a stabili dacă necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este o excepție de ordine publică sau privată. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 493 alin. 5 C. proc. civ., că se impune anularea recursului în situația în care a fost declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, pronunțate în recurs. întrucât nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului (conform dispoziţiilor art. 483 alin. 1 C. proc. civ.).

(Decizia nr. 97 din data de 18 ianuarie 2018 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect contestație)

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 493 alin. 5 C. proc. civ., că se impune anularea recursului în situația în care a fost declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, pronunțate în recurs. întrucât nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului (conform dispoziţiilor art. 483 alin. 1 C. proc. civ.).

(Decizia nr. 97 din data de 18 ianuarie 2018 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect contestație)

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în condițiile invocării a două excepții – excepţia nulităţii recursului şi excepţia inadmisibilităţii recursului, va fi soluționată cu prioritate excepţia inadmisibilităţii, întrucât vizează inexistenţa căii de atac, în timp ce nulitatea vizează modul (condiţiile procedurale) în care trebuie să se exercite calea de atac. Legiuitorul nu face o precizare expresă cu privire la ordinea de soluţionare a celor două categorii de excepţii. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că hotărârile, care soluționează acțiuni având ca obiect mai multe cereri principale, ale căror valori se situează, pentru fiecare cerere principală în parte, sub plafonul de 1.000.000 RON prevăzut de dispoziţiile art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., nu sunt supuse recursului, putând fi atacate cu apel la curtea de apel. Mai mult …

Codul de procedură penală prevede că după sesizarea instanţei prin rechizitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu judecătorului de cameră preliminară.

Art. 344 alin. 2) C. procedură penală prevede că, copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile. Mai mult …