Tag-Archive for » recurs «

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că hotărârile, care soluționează acțiuni având ca obiect mai multe cereri principale, ale căror valori se situează, pentru fiecare cerere principală în parte, sub plafonul de 1.000.000 RON prevăzut de dispoziţiile art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., nu sunt supuse recursului, putând fi atacate cu apel la curtea de apel. Mai mult …

Codul de procedură penală prevede că după sesizarea instanţei prin rechizitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu judecătorului de cameră preliminară.

Art. 344 alin. 2) C. procedură penală prevede că, copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că dispoziţiile art. 48 alin. (2) teza finală, raportate la dispoziţiile art. 40 alin. (1) C. proc. pen., sunt aplicabile numai cu privire la judecata în primă instanţă, iar nu şi cu privire la judecata în calea de atac a apelului. Dobândirea calităţilor prevăzute în art. 40 alin. (1) C. proc. pen., ulterior momentului pronunţării unei hotărâri în primă instanţă de către tribunal, nu determină competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de judecare a apelului, întrucât competenţa de judecată în apel a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este reglementată în dispoziţiile art. 40 alin. (2) C. proc. pen. în raport cu instanţa care a pronunţat hotărârea atacată, iar nu în raport cu calitatea persoanei. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că lipsa indicării hotărârii judecătorești împotriva căreia a fost exercitat recursul și a motivelor de nelegalitate face imposibilă identificarea hotărârii care se atacă, sancțiunea fiind anularea recursului, conform art. 407 alin. 1 C. proc. civ. raportat la art. 489 alin. 1 C. proc. civ.. În speță, cererea de recurs cuprindea numele, prenumele, domiciliul și semnătura părții. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, conform art. 421 alin. 2 C. proc. civ., că termenul de recurs în cazul perimării este de 5 zile de la pronunțarea hotărârii care constată perimarea, acest termen fiind un termen legal imperativ, a cărui nerespectare atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. În speță, nu au relevanță susținerile recurentei referitoare la data comunicării deciziei atacate, în condițiile în care textul de lege care reglementează termenul de exercitare a căii de atac în situația particulară de față face trimitere la data pronunțării hotărârii. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că lipsa acordului părţilor expres şi prealabil (dat în formă scrisă prin cererea de recurs, întâmpinare sau răspunsul la întâmpinare) la judecarea recursului conform procedurii reglementate de art. 493 alin. 6 C. proc. civ. (judecarea în procedura de filtru) constituie motiv de admitere a contestaţiei în anulare, întrucât se încalcă atât principiile contradictorialităţii şi a disponibilităţii părţilor în procesul civil, dar şi principiul consacrat constituţional al publicităţii şedinţelor de judecată. În speţă, cererea de judecare în lipsă a cauzei nu poate substitui acordul prevăzut de Codul de procedură civilă. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, dacă motivele de recurs sunt confuze, imprecise şi generale, iar dezvoltarea acestora nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din Noul C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea. În speţă, instanţa supremă a constatat că cererea şi motivele de recurs sunt nesistematizate şi nestructurate. rezumându-se doar la expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, motiv pentru care se impune anularea recursului. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că dispoziţiile art. 51 alin. (1) teza a II-a C. pen. sunt incidente în cazul instigatorului – pentru instigarea la săvârşirea tentativei la infracţiunea prevăzută în art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 – dacă, înainte de descoperirea faptei, a reziliat contractul fals, inexact sau incomplet folosit ori prezentat de autor şi a determinat autorul să retragă cererea de fonduri europene anterior obţinerii acestora, împiedicând consumarea infracţiunii prevăzute în art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 prin neacordarea fondurilor europene. Mai mult …

Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare ori, după caz, titularului acţiunii disciplinare care a exercitat-o. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 51 din Legea nr. 317/2004 prevede în alin. 3) faptul că împotriva hotărârilor prevăzute mai sus se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară sau de către ceilalţi titulari ai acţiunii disciplinare care au exercitat-o. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în analiza tardivității termenului de recurs în cazul perimării, nu are relevanță data comunicării deciziei atacate de vreme ce termenul este de 5 zile de la pronunțarea hotărârii care constată perimarea (art. 421 alin. 2 C. proc. civ.). Termenul de recurs este un termen legal imperativ, iar nerespectarea atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac (art. 185 C. proc. civ.). Mai mult …