Tag-Archive for » recurs «

Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare ori, după caz, titularului acţiunii disciplinare care a exercitat-o. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 51 din Legea nr. 317/2004 prevede în alin. 3) faptul că împotriva hotărârilor prevăzute mai sus se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară sau de către ceilalţi titulari ai acţiunii disciplinare care au exercitat-o. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în analiza tardivității termenului de recurs în cazul perimării, nu are relevanță data comunicării deciziei atacate de vreme ce termenul este de 5 zile de la pronunțarea hotărârii care constată perimarea (art. 421 alin. 2 C. proc. civ.). Termenul de recurs este un termen legal imperativ, iar nerespectarea atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac (art. 185 C. proc. civ.). Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că instanța de recurs nu poate verifica legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, întrucât acestea se analizează în funcție de motivele care trebuie să fie în concordanță cu argumentele părților, probele administrate și dispozițiile legale incidente, iar în lipsa indicării unor astfel de motive impunându-se casarea cu trimitere spre rejudecare.

(Decizia nr. 81 din data de 18 ianuarie 2018 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect clasare imobil)

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în cazul în care motivarea recursului este o copie a cererii de apel, conținând doar critici pe fondul cauzei, neputându-se încadra în motivele de legalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. sau în cele de ordine publică, soluția este de anulare a recursului.

(Decizia nr. 683 din data de 28 februarie 2018 pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect pretenții drepturi salariale)

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că o încheiere judecătorească definitivă nu poate constitui obiect al constestației în anulare, întrucât, conform art. 503 C. proc. civ., nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare, nefiind o hotărâre pronunțată în recurs.

Cele de mai sus le regăsim în Decizia nr. 1737 din data de 11 mai 2017 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect contestație în anulare.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ. În această situaţie, instanţa, conform art. 22 alin. 6 C. proc. civ.  Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel ia act de renunţarea la judecata recursului. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prezentarea în cererea de recurs a nemulțumirii față de modul în care avocatul, completul de judecată, grefierul și membrii CNCD și-au îndeplinit atribuțiile nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, în sensul exigențelor prevăzute de art. 488 alin. 1 C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale. Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că este admisibilă cererea de completare a dispozitivului hotărârii instanței de recurs care s-a pronunțat doar pe excepția anulării ca netimbrat a recursului și nu și pe cererile de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de intimați, reprezentând onorariile avocaților. Așadar, omisiunea instanței de recurs de rezolvare a cererilor incidentale formulate de intimații-pârâți-petenți privind acordarea cheltuielilor de judecată în recurs, constând în onorarii de avocat, se încadrează în dispozițiile art. 2812 alin. 1 vechiul  C. proc. civ., cererea acestora de completare a dispozitivului hotărârii în sensul obligării recurentelor-reclamante la plata cheltuielilor de judecată fiind întemeiată. Mai mult …

Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia, precum şi 20 de judecători, din care 14 judecători din secţia a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii.

Potrivit art. 517 C. procedură civilă asupra cererii completul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se pronunţă prin decizie. Iar potrivit alin. 4 din acelaşi articol dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Mai mult …

Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Potrivit art. 503 C. procedură civilă există mai multe cazuri când hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare, şi anume:
1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; Mai mult …