Categories
Articole Drept civil

RIL admis. Pot fi formulate critici care vizează amendarea pentru introducerea cu rea-credinţă a unor cereri numai pe calea cererii de reexaminare!

Codul de procedura civilă, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a), prevede că introducerea, cu rea – credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice se sancţionează cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei.

Categories
Articole Drept penal

Competenţa soluţionării cererii prin care o persoană privată de libertate solicită acordarea zilelor compensatorii

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în examinare recursul în interesul legii referitor la competenţa soluţionării cererii prin care persoana privată de libertate solicită acordarea zilelor compensatorii în baza Legii nr. 169/2017 privind restul de pedeapsă rezultat dintr-o condamnare anterioară şi cumulat cu pedeapsa în a cărei executare se află.

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Ştiri

A fost modificată componenţa completului care soluţionează recursul în interesul legii

În Monitorul Oficial nr.1052/2019, a fost publicată Hotărârea nr.232/2019 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Categories
Articole Drept civil Dreptul proprietăţii

RIL admis. Dobândirea dreptului de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare artificiale

Instanțele de judecată nu au un punct de vedere unitar în ceea ce privește interpretarea și aplicarea prevederilor în dosarele având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare artificiale asupra unei construcții edificate fără autorizație de construire, în vederea pronunțării unei hotărâri judecătorești, care să stea la baza intabulării dreptului de proprietate asupra construcției, în sensul art. 24 alin. (3) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 7/1996).

Categories
Articole Drept penal

ICCJ a admis un recurs în interesul legii cu privire la verificarea măsurilor preventive în camera preliminară

Codul de procedură penală prevede că atunci când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.

În practica judiciară s-a pus problema naturii termenului prevăzut mai sus şi reglementat de art. 207  C. procedură penală, fiind sesizată ÎCCJ cu un recurs în teresul legii.

Categories
Acţiunea civilă Articole Drept civil

RIL admis. Necompetenţa materială procesuală a completului specializat este de ordine publică

ICCJ a admis recent, potivit noutăţilor legislative, un recurs în interesul legii cu privire la competenţa materială.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 16 octombrie 2018, a fost publicată Decizia nr. 17/2018 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava privind interpretarea dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) și (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în sensul de a stabili dacă necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este o excepție de ordine publică sau privată.

Categories
Articole Drept penal

Termenul în care se pot formula în scris cereri cu privire la legalitatea sesizării instanţei este unul de recomandare

Codul de procedură penală prevede că după sesizarea instanţei prin rechizitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu judecătorului de cameră preliminară.

Art. 344 alin. 2) C. procedură penală prevede că, copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

Categories
Articole Drept civil

Obligativitatea deciziei dată în recurs în interesul legii încalcă independenţa judecătorilor?

Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia, precum şi 20 de judecători, din care 14 judecători din secţia a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii.

Potrivit art. 517 C. procedură civilă asupra cererii completul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se pronunţă prin decizie. Iar potrivit alin. 4 din acelaşi articol dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice Protecţie socială Social

Înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu tutela. Cine are competența de soluționare, în primă instanță?

Atunci când se pune problema ocrotirii intereselor unor categorii vulnerabile, cum ar fi copiii lipsiți de ocrotirea părintească, este necesară intervenția neîntârziată. Autoritățile cărora legea le cere să intervină ar trebui să acționeze în baza unor proceduri clare, aplicate cu operativitate. Interesul copilului trebuie să fie, mereu, în plin plan. Nu este loc de ezitări și neclarități!

În iunie 2017, completul competent de la ICCJ a trebuit să examineze un recurs în interesul legii în materie civilă în ceea ce privește interpretarea şi aplicarea unitară unor prevederi ale Legii 272/2004 (cu al său art. 133, alin. 1) şi ale Codului civil (art. 107). În concret a trebuit să se precizeze dacă instanţa competentă să soluţioneze cererile având ca obiect înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu tutela e judecătoria ori tribunalul.

Categories
Articole Drept civil

Dezlegare chestiune de drept în domeniul taxelor judiciare de timbru

images (100)

Taxele judiciare de timbru sunt prevăzuute ca o necesitate a asigurării, pe de o parte a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare.

Ca şi cadru legislativ, condiţiile, modul de calcul, scutirile sunt prevăzute în O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru publicată în Monitorul Oficial nr. 392/2013.

În art. 34 alin. 1) din Ordonanţă se prevede că atunci când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.

Acest alineat al art. 34 a făcut obiectul unui recurs în interesul legii. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată să se pronunţe asupra interpretării şi aplicării unitare a acestor dispoziţii.