Tag-Archive for » recurs in interesul legii «

Codul de procedură penală prevede că atunci când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.

În practica judiciară s-a pus problema naturii termenului prevăzut mai sus şi reglementat de art. 207  C. procedură penală, fiind sesizată ÎCCJ cu un recurs în teresul legii. Mai mult …

ICCJ a admis recent, potivit noutăţilor legislative, un recurs în interesul legii cu privire la competenţa materială.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 16 octombrie 2018, a fost publicată Decizia nr. 17/2018 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava privind interpretarea dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) și (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în sensul de a stabili dacă necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este o excepție de ordine publică sau privată. Mai mult …

Codul de procedură penală prevede că după sesizarea instanţei prin rechizitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu judecătorului de cameră preliminară.

Art. 344 alin. 2) C. procedură penală prevede că, copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile. Mai mult …

Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia, precum şi 20 de judecători, din care 14 judecători din secţia a cărei competenţă intră problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii.

Potrivit art. 517 C. procedură civilă asupra cererii completul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se pronunţă prin decizie. Iar potrivit alin. 4 din acelaşi articol dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Mai mult …

Atunci când se pune problema ocrotirii intereselor unor categorii vulnerabile, cum ar fi copiii lipsiți de ocrotirea părintească, este necesară intervenția neîntârziată. Autoritățile cărora legea le cere să intervină ar trebui să acționeze în baza unor proceduri clare, aplicate cu operativitate. Interesul copilului trebuie să fie, mereu, în plin plan. Nu este loc de ezitări și neclarități!

În iunie 2017, completul competent de la ICCJ a trebuit să examineze un recurs în interesul legii în materie civilă în ceea ce privește interpretarea şi aplicarea unitară unor prevederi ale Legii 272/2004 (cu al său art. 133, alin. 1) şi ale Codului civil (art. 107). În concret a trebuit să se precizeze dacă instanţa competentă să soluţioneze cererile având ca obiect înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu tutela e judecătoria ori tribunalul. Mai mult …

images (100)

Taxele judiciare de timbru sunt prevăzuute ca o necesitate a asigurării, pe de o parte a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare.

Ca şi cadru legislativ, condiţiile, modul de calcul, scutirile sunt prevăzute în O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru publicată în Monitorul Oficial nr. 392/2013.

În art. 34 alin. 1) din Ordonanţă se prevede că atunci când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.

Acest alineat al art. 34 a făcut obiectul unui recurs în interesul legii. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată să se pronunţe asupra interpretării şi aplicării unitare a acestor dispoziţii. Mai mult …

download (3)

Hotărârea prealabilă şi recursul în interesul legii sunt instituţii juridice care garantează interpretarea unitară a legii. Legislaţia în vigoare, reglementează cele două instituţii este Capitolul VI din C. procedură penală iar justiţia are la dispoziţie cele doua instituţii care au un scop comun şi anume, acela de a asigura o practică judiciară unitară.

Privire comparativă asupra obiectului celor două instituţii

În cazul hotărârii prealabile dacă instanţa constată că are nevoie de lămuriri suplimentare în ceea ce priveşte interpretarea unei norme de drept poate sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a lămuri aspectele care i-au fost puse în atenţie.

Însă în cazul recursului în interesul legii, scopul îl constituie asigurarea unei practici unitare în cazul în care se constată că în practica instanţelor judecătoreşti sesizate cu aceleaşi chestiuni de drept s-au pronunţat soluţii diferite.

Am putea spune că instituţia pronunţării unei hotărâri prealabile vine în preîntâmpinarea pronunţării unui recurs în interesul legii. În timp ce în cazul primei instituţii cauza este deja în curs de judecată în cel de-al doilea caz instanţa a pronunţat o hotărâre. Mai mult …

unbr
Cronologia succedării legilor arată că profesia de avocat își are începuturile în 1964 când s-a constituit Corpul avocaților. În timp, legea a suferit o serie de modificări și completări pentru ca în 1995, legea 51 să definitiveze statutul și organizarea profesiei de avocat în România.

Părea că nimeni nu s-a gândit că profesia de avocat s-ar putea exercita în afara baroului organizat conform legii, respectând anumite principii și reguli. Și totuși, cei pentru care proverbul “vulpea care n-ajunge la struguri zice că-s acrii”, se potrivește mănușă, nu au renunțat la visul de a fi avocați, chiar dacă au încălcat cu bună-știință legea. Mai mult …

taxa auto(1)

De când statul a început să colecteze cu sârg taxa de primă înmatriculare, taxa pe poluare și taxa pentru emisii poluante, românul copleșit de birurile impuse ajunge să creadă că „ei, în goana lor nebună,/După bani fără miros,/În curând o să ne pună,/Taxe și la…mers pe jos!”  (George Budoi)

Mulți dintre românii vizați s-au răzvrătit pentru că statul le-a băgat mâna în buzunar și au mers până-n pânzele albe ca să își găsească dreptatea, considerând că aceste taxe nu sunt legale și reprezintă un abuz. Cei care au reușit să câștige în instanță dreptul de a li se restitui aceste taxe pe care le-au plătit de voie, de nevoie, mai primesc o veste bună de la legiuitor.

ÎCCJ a fost sesizată cu un recurs în interesul legii prin care trebuia să se pronunțe dacă la sumele ce se vor restitui fericiților posesori de hotărâri judecătorești favorabile li se va acorda de către stat dobândă și dacă da în ce cuantum, precum și data de la care aceasta începe să curgă. Mai mult …

persoane cu handicap

Un dram de noroc face mai mult decât un car de minte.”  (Miguel de Cervantes) Sunt semeni printre noi cu care viața nu a fost așa de generoasă și din diverse motive au ajuns să fie incluse în categoria persoanelor asistate social. În viață, nebănuite sunt căile Domnului, astfel încât statul este bine să fie pregătit să acorde ajutorul cuvenit unor astfel de persoane cu care soarta nu a fost așa darnică.

În acest scop, s-au înființat direcțiile de asistență socială și protecție a copilului care asigură asistență socială pentru persoanele defavorizate, marginalizate, discriminate, cele vârstnice, persoanele singure și familiile aflate în dificultate, pentru adulții și copiii cu dizabilități sau pentru copiii abuzați, maltrați cu risc de abandon și pentru cei abandonați.

Ca regulă, aceste persoane sunt îngrijite în centre aflate la domiciliul sau reședința acestora, centre care sunt finanțate de la bugetele proprii ale județelor, ale sectoarelor din București, pe teritoriul cărora acestea funcționează. Mai mult …