Categories
Drept penal Internaţional Protecţie socială

Hotărârea în cauza Pop împotriva României. Nota de plată a României!

Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat recent într-o cauză împotriva României.

În Monitorul Oficial al României nr. 464/2019, a fost publicată Hotărârea în cauza Pop împotriva României, din 16.10.2018.

Reclamantul care suferă de tulburări psihice de la o vârstă fragedă, a fost supus urmăririi penale pentru o tâlhărie care a avut loc în apropierea domiciliului reclamantului. În cadrul urmăririi penale, reclamantul a fost dus la secția de poliție pentru a da anumite declarații, după ce la domiciliul său a fost efectuată o percheziție. Conform reclamantului, la secția de poliție în timpul interogării a fost lovit în reptate rânduri, scopul acestori lovituri era recunoașterea vinovăției.

Categories
Acţiunea civilă Drept civil Ştiri

ICCJ. Cheltuielile de judecată

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că în recurs nu pot fi formulate critici privind cuantumul cheltuielilor de judecate acordate de instanţa de fond, întrucât proporţionalitatea onorariului avocaţial cu valoarea ori complexitatea cauzei şi cu munca prestată de avocat reprezintă o chestiune de temeinicie, lăsată la aprecierea instanţei în faţa căruia se solicită acordarea acestor cheltuieli, astfel încât onorariul să reflecte valoarea muncii depuse de apărător pe parcursul soluţionării fazei procesuale pentru care este cerut, motiv pentru care criticile nu pot fi primite în recurs, unde pot fi invocate numai critici de nelegalitate. În speță, reclamantul a fost obligat la plata către pârât cu titlu de onorariu de avocat a sumei de 12.000 RON.

Categories
Dreptul muncii Ştiri

ICCJ. Conflictul individual de muncă

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în cazul unui conflict individual de muncă, dacă reclamantul este grefier în cadrul unui tribunal, dar domiciliază în raza altui județ, acesta poate (conform art. 116 C. proc. civ.) alege între instanțele deopotrivă competente, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011.

Dacă se optează pentru instanța la care reclamantul își desfășoară activitatea, devine aplicabil art. 127 alin. 1 C. proc. civ., în sensul că va fi sesizată, la alegerea reclamantului, una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu acea curte de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Categories
Drept civil Ştiri

ICCJ. Desfacerea căsătoriei în cazul în care reclamantul e în arest

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în cazul desfacerii căsătoriei, dacă reclamantul este în stare de arest și încarcerat, locul de deținere este asimilat, în această situație, domiciliului de fapt, competentă fiind instanța de la ultimul domiciliu al soților, dacă cel puțin unul dintre soți mai locuiește acolo, conform art. 915 alin. 1. C. proc. civ. În speță, la data introducerii acțiunii, reclamantul avea domiciliul în Iași, conform cărții de identitate și fișei de evidență emise de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, și era încarcerat în Penitenciarul Iași, fiind fără relevanță împrejurarea ca a fost ulterior transferat la Penitenciarul Botoșani.

Categories
Drept civil Ştiri

ICCJ. Menționarea în cererea de apel a neprezentării la termenul de judecată acordat

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că precizarea apelantei în cererea de apel a faptului că este posibil să nu se prezinte la termenul de judecată acordat, fără a solicita expres și judecarea cauzei în lipsă, îndreptățește soluția instanței de suspendare a judecății, conform art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a II-a C. proc. civ.( judecătorul va suspenda judecata „când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă.„).

Categories
Autorităţi şi instituţii publice

ICCJ. Invocarea unei decizii de unificare a practicii de către instanță în motivarea soluției

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în acțiunile formulate de sindicate în numele membrilor lor, competența de soluționare a cauzei se stabilește în funcție de dispozițiile speciale prevăzute de art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 (Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.). Alături de menționarea Deciziei de RIL nr. 1/2013, Înalta Curte a invocat un argument în plus, și anume decizia Plenului Secției de contencios administrativ și fiscal a ICCJ din 22 mai 2017 de unificarea a practicii în aceste litigii în același sens, respectiv de exercitare a dreptului de opțiune al reclamantului. 

Categories
Acţiunea civilă Articole Drept civil

Cum operează scutirea de la plata taxei de timbru în calea de atac?

Atunci când te decizi să îți cauți dreptatea în instanță trebuie să știi că ai obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantumul stabilit de legiuitor. Sunt și cazuri în care legea a prevăzut posiblitatea scutirii de la plata acestei taxe judiciare de timbru.

Astfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru. În funcție de obiectul pe care îl au o serie de acțiuni sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, inclusiv în cazul exercitării căii de atac.

Categories
Acţiunea civilă Articole Drept civil

În procesul în care se solicită acordarea cheltuielilor de judecată dintr-un proces anterior se pot solicita și alte cheltuieli?

Regula este că partea care pierde un proces va suporta cheltuielile de judecată care constau în taxă de timbru, onorariu de avocat și de expert. Sunt situații în care partea care câștigă nu solicită acordarea acestor cheltuieli în litigiul respectiv, ci pe cale separată printr-un alt proces.

Atât vechiul Cod de procedură civilă, cât și actualul Cod acceptă posibilitatea ca, cel care câștigă procesul (fie nu solicită aceste cheltuieli de judecată în cursul procesului, fie, deși le cere, instanța omite să se pronunțe asupra lor) să poată formula o acțiune separată de recuperare a acestora în termen de 3 ani de la soluționarea definitivă a procesului.

Categories
Articole Drept penal Internaţional Legislaţie internaţională Substanţe periculoase/interzise

Cauza Șerban vs. România. Ce efecte poate antrena omisiunea audierii în instanță a unor martori?

În teorie, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, de către o instanţă independentă, imparţială, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor civile, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii penale orientate contra sa. Totodată, orice acuzat are dreptul să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi circumstanțe ca şi martorii acuzării. Teoria sună excelent, nu-i așa? Cât privește practica, mai avem de lucrat. Și de învățat… din experiențele trecutului!

Noutăți legislative

Hotărârea CEDO în Cauza Șerban împotriva României a văzut lumina tiparului în „Monitorul Oficial” 295/2017. Reclamantul, G.S. Şerban, domiciliat în Drobeta-Turnu Severin a sesizat CEDO în vara anului 2007. Povestea, care se întinde pe mai mulți ani, a început în anul 2000, când au debutat cercetările într-un dosar de trafic de droguri. Au fost trimiși în judecată soții R., D.F., soția reclamantului (Ș.G.) iar față de reclamant (G.S. Şerban), care în acel moment se afla peste hotare, au continuat cercetările.

Categories
Acţiunea civilă Articole

Termenul pâna la care poate fi formulată o noua întâmpinare

descarcare-47Cererea de chemare în judecată poate fi modificată de către reclamant şi se pot propune noi dovezi. Însă, potrivit art. 204 C. procedură civilă, aceste modificări pot interveni numai până la primul termen la care acesta este legal citat, sub sancţiunea decăderii. Iar modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut mai sus poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor.

Ştirile juridice ne arată că aceste dispoziţii contravin dispoziţiilor constituţionale şi s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens.