Categories
Articole Drept penal

ICCJ a admis un recurs în interesul legii cu privire la verificarea măsurilor preventive în camera preliminară

Codul de procedură penală prevede că atunci când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.

În practica judiciară s-a pus problema naturii termenului prevăzut mai sus şi reglementat de art. 207  C. procedură penală, fiind sesizată ÎCCJ cu un recurs în teresul legii.

Categories
Articole Drept penal

Un primar condamnat reclamă la CEDO încălcarea dreptului la un proces echitabil și are câștig de cauză

Sunt persoane pentru care repararea nedreptății care li s-a făcut este mai importantă decât orice compensație materială. În general, multe nedreptăți apar atunci când cauți dreptatea în tribunal. Și pentru că majoritatea românilor au înțeles că „-În țara asta românească/Dreptatea când o să domnească?/ Iar unul, optimist sadea:/-Păi vom muri și vom vedea!”  (Ioan Hodaș), apelează la instanțe competente din afara țării pentru a li se face dreptate.

Caz practic

Reclamantul M.G. era primarul orașului la data la care au avut loc faptele relatate în rechizitoriu. În iulie 2010 parchetul l-a trimis în judecată pe reclamant pentru luare de mită. Concomitent și viceprimarul N.D. a fost trimis în judecată pentru complicitate la luare de mită. M.G. era acuzat că ceruse între aprilie și mai 2006 o sumă de bani unui om de afaceri C.P. în schimbul unui certificat de urbanism. N.D. era acuzat că ar fi primit în urma unei înțelegeri prealabile cu M.G. două părți din suma cerută lui C.P.

Categories
Articole Drept penal

Neadmistrarea probelor în cursul cercetării judecătoreşti, motiv de sesizare CCR!

În cadrul procesului penal la primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită şi cauza se află în stare de judecată, preşedintele dispune ca grefierul să dea citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată ori, după caz, a celui prin care s-a dispus începerea judecăţii sau să facă o prezentare succintă a acestuia.

Potrivit art. 374 alin. 7) C. procedură penală prevede că probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi sau de către persoana vătămată nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului şi sunt avute în vedere de instanţă la deliberare.

Însă acestea pot fi administrate din oficiu de către instanţă, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

Categories
Articole Drept penal

Natura termenului de trimitere a dosarului către judecătorul de cameră preliminară

Legislaţia penală prevede că atunci când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.

Art. 207 alin. 4) C. procedură penală prevede că atunci când se constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se menţin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menţinerea măsurii preventive faţă de inculpat.

Potrivit ştirilor juridice cele menţionate mai sus a atras critici de neconstituţionalitate iar în acest sens a fost formulată o excepţie de neconstituţionalitate.

Categories
Articole Drept penal

Este legală redeschiderea urmăririi penale fără participarea procurorului și a inculpatului?

justitie1(1)

Mult așteptatul Cod de procedură penală a venit la pachet cu o serie de inadvertențe care au generat invocarea excepțiilor de neconstituționalitate. O parte dintre ele, au fost admise, fapt ce arată că de cele mai multe ori „graba strică treaba.”

Practica este cea care generează invocarea excepțiilor de neconstituționalitate, pentru că cei care se confruntă cu aplicarea textelor de lege ajung în situații în care le sunt încălcate drepturile fundamentale și nu își pot apăra cauza așa cum ar trebui.

Ca și alte excepții, prezenta se referă la situația în care judecătorul ia anumite decizii în camera preliminară fie singur, fie doar cu participarea procurorului fără ca părțile să fie implicate în această procedură, ele fiind puse la final în fața deciziei acestuia fără dreptul de a-și susține cauza.

Categories
Articole Organizare judiciară

Competența DNA. Încotro?

DNA

Se spune că „ pesimistul se plânge de vânt potrivnic. Optimistul așteaptă ca acesta să-și schimbe direcția. Realistul schimbă orientarea velelor. „ (William Arthur Ward)

Cam așa s-a întâmplat și în cazul competențelor DNA. La momentul constituirii DNA în 2012, prin OUG 43 i s-au dat competențe de efectuare a urmăririi penale pentru anumite infracțiuni. În timp, volumul foarte mare de muncă la care au fost supuși procurorii DNA a determinat o creștere a  duratei de soluționare a dosarelor cu consecința directă a întârzierii efectuării actului de justiție.

Din statisticile publicate referitoare la volumul de activitate al DNA a rezultat o creștere semnificativă a acestuia, astfel încât numărul mediu de dosare aflate în lucru la un procuror DNA (care desfășoară activitate de urmărire penală) a ajuns să fie de 80-90 de dosare pe an.

Astfel, anual la DNA sunt înregistrate aproximativ 1.000 de dosare. De exemplu, în 2012  s-au înregistrat 1057 de dosare dintre care 708 au fost de evaziune fiscală, 335 de înșelăciune și 30 referitoare la infracțiuni vamale. Din cele 1057 de dosare înregistrate în 2012 s-au întocmit doar 87 de rechizitorii! Astfel s-a ajuns la situația în care la sfârșitul fiecărui an rămân în lucru aproximativ 1.000 de dosare.

Desigur că ne-am uitat și în curtea vecinilor din Europa și am constatat că acolo un procuror anchetează pe an unul maxim două dosare de corupție. Diferența este copleșitoare, astfel încât se justifică întrutotul apariția OUG 63/2013 care a intrat în vigoare chiar de la publicare ( 26 iunie 2013) și care a redus aria infracțiunilor ce intră în competența de soluționare a procurorilor DNA.

Privind în mod realist, această modificare va mai degreva procurorii DNA de numărul mare de dosare lăsându-i să se concentreze pe dosarele mari de corupție. Până când s-a ajuns la această decizie, mulți dintre micii și marii corupți ai țării dormeau liniștiți fiindcă urmărirea penală în cazul lor dura destul de mult.