Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care prevede că folosirea unei construcţii se va face doar după admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor.
Proiectul are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii cu prevederi privind accesul la utilităţi, în condiţii de siguranţă.
De la neștiință și lipsa de prevedere până la aplicarea unor sancțiuni și înregistrarea unor pagube serioase, calea poate fi incredibil de scurtă. Parcurgerea acestui drum poate să nu dureze mai mult decât timpul de care are nevoie un semnal emis de către o stație de radiocomunicatii pentru a ajunge la destinatar.
Recepţia construcţiilor constituie o componentă a sistemului calităţii şi este procesul prin care se certifică, în condiţiile legii, finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcţii noi sau a unor intervenţii la construcţii existente, din domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare de interes naţional, cu respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile şi în conformitate cu prevederile autorizaţiei de construire sau desfiinţare, precum şi ale documentelor prevăzute în cartea tehnică a construcţiei. Procesul de recepţie se finalizează prin încheierea unui act denumit Proces – verbal de recepţie.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a pregătit un proiect care modifică radical regulamentul privind recepția construcțiilor. În noua variantă, românii sunt forțați și mai mult să încalce legea.
Reprezentanţii ministerului au constatat că membrii comisiei de recepţie a construcţiilor din România, care nu erau specialişti în domeniul respectiv, îşi exprimau opiniile faţă de lucrările executate fără a avea competenţe referitor la specificul lucrărilor executate. Pentru a evita ca un membru al comisiei să se pronunţe pe un domeniu pe care nu are competenţe s-a modificat regulamentul în sensul în care fiecare membru trebuie să se exprime în limita competenţelor sale. Chiar dacă este o modificare necesară, aceasta va îngreuna şi mai mult recepţia construcţiilor, în special în localităţile mici.
Toată lumea a auzit povești despre construcții la a căror realizare meseriașii „au furat din material”, inginerii constructori au comis erori „fără număr” sau chiar despre situații extreme, în care, după ce s-a investit o căruță de bani într-o clădire, a reieșit, finalmente, că „strașnicul” edificiu este numai bun de demolat, fiind total nesigur pentru eventualii locatari sau utilizatori.
Dacă, în balada „Mănăstirea Argeșului”, meșterul Manole și ceilalți „nouă meșteri mari” se confruntau cu fenomenul straniu al năruirii zidurilor peste noapte, astăzi cele mai multe dintre cauzele care fac o construcție necorespunzătoare, nesigură, instabilă, sunt lesne identificabile, de către experți.
Spre deosebire de legendarul meșter Manole, singurul sacrificiu pe care trebuie să-l facă un „meșter” contemporan (profesionistul din domeniul construcțiilor) ține doar de propria persoană. El trebuie să depună timp și energie pe altarul (auto)instruirii și al desăvârșirii profesionale. Calitatea muncii în domeniul construcțiilor nu vine de la sine, fără efort și instruire. O construcție de calitate trebuie să posede rezistență mecanică, stabilitate, să fie sigură în exploatare.
Situația juridică a unui imobil trebuie să poată fi cunoscută oricând este nevoie, cu minime eforturi! Prin urmare, oricând trebuie să se poată stabili cu precizie, cu privire la un imobil oarecare, cine este proprietarul său, dacă există ipoteci, sarcini imobiliare sau indisponibilizări. Obiectul publicității imobiliare bazată pe sistemul de evidență al cadastrului general este înscrierea în cartea funciară a acelor acte sau fapte juridice care au legătură cu bunurile imobile.
Sistemul de publicitate imobiliară trebuie să fie supus unui neîncetat proces de perfecționare și adaptare, date fiind frecventele modificări de natură socială și economică care survin în actuala epocă. Acest proces de adaptare, care se desfășoară prin emiterea unor noi acte normative și/sau modificarea celor vechi, are loc în scopul asigurării unor relații juridice ale căror consecințe trebuie să fie caracterizate de un nivel sporit de predictibilitate.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor.
În scopul reglementării stricte a procesului de recepţie a construcţiilor, precum şi pentru sporirea responsabilităţii investitorilor, executanţilor şi altor persoane fizice şi juridice implicate în procesul de recepţie, prin proiectul de act normativ sunt vizate modificări substanţiale privind recepţia construcţiilor.
Astfel, potrivit proiectului de act normativ, recepţia construcţiilor reprezintă procesul care se finalizează cu admiterea sau respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor de către investitor; în acest sens se definesc şi sintagmele “data de începere a recepţiei” şi “data finalizării recepţiei”.
Investitorul/proprietarul poate prelua o parte din construcţie, pe stadii de execuţie distincte din punct de vedere fizic şi funcţional, înainte de terminarea întregii lucrări prevăzute în contract, în urma încheierii unui proces-verbal de constatare privind stadiul realizării construcţiei. Procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcţiei serveşte şi la înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiilor pe stadii de execuţie în cartea funciară.
De asemenea, se prevede că reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control în comisia de recepţie au drept de veto, pentru un plus de obiectivitate în derularea procesului de recepţie şi în vederea eliminării situaţiilor în care investitorul, prin votul membrilor numiţi în comisie, să ignore propunerile reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control.