BNR arată într-un raport că cele mai recente date și analize indică o creștere modestă a economiei în trimestrele II și III 2023, și mai temperată decât s-a anticipat anterior, implicând menținerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scăzut.
Tag: rate
O nouă prevedere care permite acordarea de ajutoare pentru achiziționarea de locuințe a fost publicată în Monitorul Oficial.
Vorbim despre legea care modifică statutul cadrelor militare, care a apărut în Monitorul Oficial, iar măsurile cuprinse de aceasta urmează să se aplice de mâine, 15 mai.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut luni la 2,06%, de la 2,04%, cât a fost cotat vineri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
La finele anului trecut, în decembrie, ROBOR la trei luni ajunsese la 2,22%.
Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a crescut la 2,36%, de la 2,34%.
România trebuie să plătească 4,7 milioane euro, în octombrie, către Uniunea Europeană din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor Publice.
Vârful de plată al acestui an a fost în septembrie, când a fost rambursată o sumă de peste 1,179 miliarde de euro, atât la Uniunea Europeană, cât şi la Banca Mondială (BM). Cea mai mare parte a sumei a fost plătită către UE, respectiv peste 1,177 miliarde de euro, iar 2,4 milioane de euro, către BM. Suma către UE reprezintă rate de capital în valoare de 1,15 miliarde euro, restul fiind dobânzi şi comisioane. Către Banca Mondială, cele 2,4 milioane euro sunt doar dobânzi şi comisioane.
Românii care au luat credite de la bănci în scopul de a-și achiziționa o locuință și nu au posibilitatea de a mai achita datoria riscă să piardă și casa, să rămână datori față de bancă, să fie înscriși și la biroul de credite și să nu mai poată accesa alt credit. Pentru a îndrepta aceste deficiențe, a luat naștere controversata lege a dării în plată.
Care este mecanismul prevăzut de legea dării în plată?
Legea se aplică în relațiile dintre persoanele fizice și bănci care au încheiat un contract de credit în vederea achiziționării, construirii, extinderii, modernizării, reabilitării unui imobil cu destinația de locuință sau indiferent de scopul pentru care a fost contractat este garantat cu cel puțin un imobil cu destinația de locuință. În plus, cuantumul sumei împrumutate, la data acordării, nu trebuia să depășească echivalentul în lei a 250.000 euro (sumă calculată la cursul BNR din ziua încheierii contractului de credit).
Românii au luat credite timp de ani de zile fără să își facă griji că pot ajunge în imposibilitatea de a le mai putea achita. Mulți au ales să achite creditul într-o monedă străină care le oferea la momentul încheierii contractului avantaje semnificative fără să ia în calcul un posibil risc al creșterii ratei ca urmare a fluctuației cursului valutar.
În ultimii ani, neprotejați în fața băncilor care le-au impus o serie de clauze și costuri imposibil de achitat, românii au înțeles că „bancherul este un tip care îți împrumută umbrela pe timp cu soare, dar o vrea înapoi în minutul în care începe să plouă” (Mark Twain) și că “singurele datorii de la care nu dai faliment sunt cele de onoare. “ (Teodor Burnar)
Toți românii împovărați de credite au așteptat cu sufletul la gură ca mult-anunțata lege a dării în plată să capete forma finală și să îi ajute să scape de datoriile avute la bănci. Ceea ce se pregătea a fi o lege în favoarea românului cu credite bancare, s-a transformat în final într-o lege prin care s-a pus în aplicare dorința băncilor care nu au vrut să își asume niciun risc și să continue tot de pe poziția de forță în relația cu clientul.
Forma finală a legii a fost publicată în Monitorul Oficial 330 din 28 aprilie 2016. Astfel, legea 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credit va intra în vigoare începînd cu 13 mai 2016.
Locuinţa cumpărată prin programul „Prima Casă” va putea fi închiriată sau folosită ca sediu social de firmă. Guvernul a făcut câteva modificări legislative la acest program pentru a introduce câteva noi prevederi și pentru a stabili cadrul în care prima casă devine a doua casă, adică se folosesc garanții guvernamentale pentru a cumpăra a doua locuință, mai mare.
Executivul a stabilit că pentru a intra a doua oară în program, beneficiarul trebuie să vândă casa, să achite creditul existent în totalitate şi apoi poate intra iarăşi în program. Iar dacă din vânzare nu se acoperă creditul iniţial, trebuie aduşi bani de acasă. Valoarea noii locuinţe trebuie să fie mai mare decât valoarea primei case. Acesta e un criteriu strict.
Conform sursei citate, guvernul anunţă că a vrut să răspundă unor solicitări ale beneficiarilor, prin inserarea în norme a unui acord în ceea ce priveşte posibilitatea de închiriere. Se poate închiria şi parţial. Probabil pentru a face mai uşoară plata ratelor de către unii, care vor să-şi aducă un coleg de apartament.
De la începutul programului până în prezent, au fost acordate peste 141.000 de garanţii, în valoare totală de 2,76 miliarde de euro. Bilanţul la zi al Programului “Prima Casă” arată că ritmul de depunere a solicitărilor de garantare este în medie de circa 140 solicitări/zi.
Potrivit unei propuneri legislative aflată în consultare publică, iniţiată de patru parlamentari PSD, persoanele care au luat credite ipotecare şi nu le pot achita ar putea beneficia de suspendarea temporară a executării silite a imobilelor, până la redresarea financiară, fără a plăti cauţiune.
Conform acestui proiect, aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ.
Propunerea legislativă a fost semnată de liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, vicepreşedintele Senatului Ioan Chelaru, preşedintele Comisiei pentru administraţie din Senat, Darius Vâlcov, şi deputatul Daniel Bărbulescu.
Potrivit iniţiatorilor, în prezent, legislaţia din România nu conţine dispoziţii de favorizare a debitorilor din cadrul creditelor ipotecare, cum ar fi norme privind iertarea de datorie, având în vedere criza economică, sau norme de amânare a executării silite pentru o anumită perioadă de timp, în care să i se ofere debitorului posibilitatea de a se redresa economic şi de a fi în măsură să achite ratele.