Tag-Archive for » raspundere penala «

Potrivit reglementărilor penale prescripţia înlătură răspunderea penală.

Art. 155 alin.1) C. penal prevede: cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative a fost sesizată Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la sintagma “oricărui act de procedură penală”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că sintagma “orice act de procedură” este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, motiv pentru care aceasta încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată că, potrivit doctrinei, actele de procedură sunt împărţite în acte procedurale şi acte procesuale, distincţie ce presupune un regim juridic diferit al acestor acte şi consecinţe juridice diferite. Mai mult …

Conform prevederilor penale, persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice, răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice.

Art. 135 C. penal prevede că instituţiile publice nu răspund penal pentru infracţiunile săvârşite în exercitarea unei activităţi ce nu poate face obiectul domeniului privat.

Potrivit ştirilor juridice, acest articol de lege a constituit motiv de sisizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. Mai mult …

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament care prevede că faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu după 3 ani.

“Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de trei ani de la data săvârşirii lor”, se arată în propunerea de modificare a legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Mai mult …

Se spune că „atunci când un stat nu își plătește profesorii, copiii sunt cei ce plătesc în cele din urmă.” (Guy Bedos) Însă, de multe ori, și profesorii plătesc cu propria libertate atunci când se constată că au solicitat sume de bani și se apreciază că fapta respectivă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită.

Caz practic

În decembrie 2015 a fost trimisă în judecată sub control judiciar inculpata S.L.D. fiind acuzată de luare de mită și inculpata G.D. pentru complicitate la luare  de mită. Inculpata S.L.D., profesoară de geografie la clasa a XI-a fără frecvență la un liceu de stat a pretins, prin intermediul elevei G.D. care era elevă în acea clasă suma de 500 lei (câte 25 de lei de la fiecare elev al clasei) pentru a-i promova la materia pe care o preda în condițiile în care la acea dată aceștia nu primiseră note la geografie. În noiembrie 2015 inculpata S.L.D. a primit prin intermediul elevei G.D. suma de 475 lei. Mai mult …

Sunt cazuri în care cei condamnați înainte de a executa pedeapsa sau înainte ca aceasta să fie considerată ca executată, săvârșeșc o nouă infracțiune și atunci pedeapsa pentru noua faptă se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată sau la restul neexecutat din aceasta.

Ne aflăm în fața unui caz de recidivă atunci când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an și până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune cu intenție sau intenție depășită pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare. Pentru a fi îndeplinite condițiile primului termen al recidivei postexecutorii în afara condițiilor enumerate anterior trebuie ca hotărârea de condamnare să nu privească infracțiuni săvârșite doar din culpă, pentru care a intervenit amnistia sau fapte care au fost ulterior dezincriminate. Mai mult …

justitie2
Codul de procedură penală este pe departe campion în materie de excepții de neconstituționalitate ridicate și admise de CCR. De la apariție și până azi a depășit 20 de excepții admise, fapt ce arată graba cu care a fost elaborat fără să fie luate în calcul conexiunile cu alte prevederi legale.

Șirul excepțiilor de neconstituționalitate continuă cu cea privind legalitatea suspendării soluționării acțiunii civile în cadrul procesului penal atunci când intervine prescripția răspunderii penale. Legea prevede că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare sau atunci când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă a intervenit amnistia, prescripția, decesul suspectului/inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului/inculpatului persoană juridică. Mai mult …

mediere
În viață „nu există nicio răzbunare atât de completă precum iertarea.”  (Josh Billings) Este adevărat că marea majoritate a oamenilor tind întâi să plătească răul primit cu un alt rău, pentru că „se pare că oamenii sunt cu mult mai predispuși să se răzbune decât să facă o faptă bună.”  (Spinoza)

Și totuși, în această lume, există și persoane care pot și știu să ierte, poate pentru că au înțeles că „în răzbunare ni se poate întâmpla cel mult să devenim egali cu vrăjmașii noștri, în timp ce în iertare arătăm mai multă înțelepciune și inteligență.” (Paulo Coelho) Mai mult …

justitie1
Când te simți nedreptățit în raport cu alți semeni ai tăi, ai ocazia să îți ceri drepturile sesizând instanța de judecată cu privire la discriminarea la care ai fost supus și poți cere să ți se repare prejudiciul produs. Trăim într-o lume în care discriminarea ne pândește la fiecare pas și doar o parte din cei care îi cad victime merg până în pânzele albe pentru a-și face dreptate.

Cele mai multe acțiuni cu care au fost sesizate instanțele s-au referit la discriminarea salarială generată de modul de punere în aplicare a legii sau a existenței unor diferențe salariale dintre angajații care ocupă aceleași clase de studii și funcții, au aceeași vechime sau a acordării diferențiate a unor sporuri. Mai mult …

justititie3Proiectul de lege care prevede introducerea în Codul Penal “regretul efectiv” a fost depus în Parlament de senatorul independent Alfred-Laurenţiu-Antonio Mihai. Potrivit proiectului, “regretul efectiv” invocat de către infractorii la prima încălcare a legii pot îi pot scăpa de răspunderea penală pentru unele infracţiuni prin auto-denunţ, şi dacă nu a trecut mai mult de două treimi din termenul de prescripţie şi repară prejudiciul.

Infracţiunile pentru care nu poate fi aplicat “regretul efectiv” sunt: cele de viol, pedofilie, tâlhărie, furt calificat, piraterie, infracţiunile care ţin de sănătate publică, siguranţă publică, libertate religioasă, securitate naţională, droguri, securitatea aeronautică, organizaţiile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, pornografie, adopţii, trafic de persoane sau de ţesuturi şi celule de origine umană, dar şi terorism, explozibili, materiale nucleare sau radioactive, genocid, crime de război, frontierele României sau forţele armate.