Tag-Archive for » protectia mediului «

Le vedem zilnic, în cele mai neașteptate locuri! Deșeurile din material plastic sunt aproape omniprezente. Aruncate de către indivizi inconștienți, cu severe carențe de educație, și adesea ignorate de către autoritățile locale, deșeurile de plastic sunt luate de către vânt sau transportate de către șuvoaiele de apă, fiind împrăștiate care încotro.

Din vârf de munte și până în aglomerările urbane, aceste deșeuri sunt capabile, atunci când sunt prezente în număr mare, să transforme orice loc într-un peisaj dezolant, demn de cele mai urâte vise, oricât ar fi fost de frumos anterior. Privind la deșeurile împrăștiate prin păduri, prin albiile râurilor, în fostele zone industriale sau pe la margini de oraș realizezi că nu tot omul sfințește locul. În multe dintre orașele și satele României gestionarea modernă a deșeurilor e doar o glumă sau a devenit o sintagmă lipsită de înțeles. Mai mult …

Guvernul va finanța, în anul 2017, proiecte și programe pentru protecția mediului, în valoare de aproximativ 1 miliard de lei, constând în alocări bugetare și credite de angajament.

Executivul a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2017 al Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu.

Potrivit actului normativ, în buget s-au estimat atât venituri totale, cât și cheltuieli în sumă de 562,51 milioane de lei.

Pentru angajarea și finanțarea proiectelor și programelor-pilot pentru protecția mediului, precum și a proiectelor și programelor pentru protecția mediului pe anul 2017 a fost estimată o valoare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în cuantum de 531,2 milioane lei pentru fiecare din aceste două categorii.

ecoNe aflăm în plină epocă a consumului! Populația consumă mai mult ca niciodată, operatorii economici de asemenea și nici autoritățile publice nu se lasă mai prejos. Dimpotrivă!

Dacă ar fi un consum judicios, rațional, n-ar exista nicio problemă. Însă, din păcate, mai există și acel model de consum iresponsabil, întemeiat pe principiul „după noi potopul”. De parcă toate resursele naturale ar fi 100% regenerabile. Sau de parcă natura ar putea fi exploatată fără milă și agresată la nesfârșit, cu zero repercusiuni pentru specia umană. Mai mult …

CO2Activităţile umane determină dispersarea unor colosale cantităţi de dioxid de carbon în atmosferă. Avântul pe care l-a luat industria în ultimul secol a generat, prin arderea hidrocarburilor extrase din sol, o îngrijorătoare creştere a concentraţiilor de CO2 în aer. Întrucât efectele creşterii concentraţiei CO2 în atmosferă, dar şi în Oceanul Planetar, are un potenţial ameninţător, a apărut, firesc, întrebarea: cum să ne debarasăm, pe viitor, de „producţia” de CO2, astfel încât să nu mai punem în pericol echilibrul climatic, biosfera? Mai mult …

TV2

Cred că nu este român care să nu aibă un radio, televizor, frigider sau orice alt aparat casnic vechi pe care nu l-a mai putut repara și atunci a apărut întrebarea: ce fac cu el? Unde să îl duc? Românul este inventiv și a găsit soluții să scape de problemă, însă prin modalitățile găsite este afectat atât mediul, cât și sănătatea umană.

Sigur că cei de la UE ne-au pus în vedere ca până la 14 februarie 2014 să punem în practică în legislația română Directiva 2012/19/UE prin care să reglementăm modul în care vor fi colectate deșeurile provenite de la echipamentele electrice și electronice, însă noi nu am reacționat nerespectând termenul impus. Abia după ce UE ne-a comunicat că pentru încălcarea obligațiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE suntem pasibili să scoatem din buzunar suma de 1.740.000 euro la care se vor adăuga penalități cuprinse între 2.000 și 124.000 euro/zi de întârziere ce se vor calcula din 14 februarie 2014, a luat naștere OUG 5/2015.

Mai mult …

delta dunarii
Ministerul Mediului şi Schimărilor Climatice a supus dezbaterii publice proiectul de OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin proiectul de act normativ se urmăreşte creearea unui organism unic de control în vederea combaterii braconajului piscicol şi cinegetic pentru evitarea situaţiilor de suprapunere de atribuţii şi control în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Totodată prin actul normativ propus spre adoptare se preconizează adoptarea rapidă a unor măsuri de verificare şi control, în direcţia:

  • înregistrării cantităţii reale a produselor obţinute din activitatea de pescuit comercial şi a fiscalizării corecte pentru eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat;
  • exploatării durabile a resurselor acvatice vii, în limitele trasate de necesitatea conservării acestor resurse şi a protecţiei ecosistemelor naturale şi cu respectarea normelor europene privind conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului;
  • conservării şi stimulării ocupaţiilor tradiţionale în Deltă, prin promovarea unor măsuri de stopare a practicilor comerciale necompetitive şi de valorificare a resurselor naturale în condiţii de eficienţă;
  • reducerii fenomenelor cu impact asupra fondului piscicol si cinegetic şi a biodiversităţii în general;
  • înlăturării suprapunerii competenţelor de control, constatare si sancţionare a contravenţiilor în domeniul protecţiei mediului, a fondului cinegetic şi a resursei piscicole in perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării si, totodată,
  • a operaţionalizării unui organism unic de control in perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Neadoptarea unor măsuri urgente care să înlăture suprapunerea atribuţiilor în materia prevenirii, constatării şi sancţionării încălcării prevederilor legale privind protecţia mediului, a fondului cinegetic şi a resursei piscicole din perimetrul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” este de natură a crea disfuncţionalităţi în activitatea de control şi inspecţie.

rclCurăţenia reprezintă cea mai bună carte de vizită a unei aşezări umane şi grăieşte mai multe despre civilizaţia locală decât ne-ar putea povesti o duzină de antropologi şi istorici! Invers, gunoaiele omniprezente şi neorânduiala dintr-o localitate te îndeamnă să părăseşti degrabă „decorul”, fără a mai privi îndărăt. O aşa mizerie cruntă n-are cum să persiste într-o comunitate de oameni cumsecade! Mai mult …

1Prevenirea şi controlul integrat al poluării rezultate din activităţile industriale, stabilirea condiţiilor pentru prevenirea sau, în cazul în care nu este posibil, pentru reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, precum şi pentru prevenirea generării deşeurilor, au fost reglementate prin Legea nr. 278/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 671 din 1 noiembrie 2013.

Potrivit Legii nr. 278/2013, este interzisă operarea fără autorizaţie integrată de mediu/autorizaţie de mediu a oricărei instalaţii sau instalaţii de ardere, instalaţii de incinerare a deşeurilor sau instalaţii de coincinerare. Autorizaţia integrată de mediu/Autorizaţia de mediu se emite pentru una sau mai multe instalaţii sau părţi ale instalaţiilor exploatate de către acelaşi operator pe acelaşi amplasament. În situaţia în care o autorizaţie integrată de mediu/autorizaţie de mediu vizează două sau mai multe instalaţii, aceasta prevede condiţii care să asigure că fiecare instalaţie îndeplineşte cerinţele legii.

Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte, după caz, reguli general obligatorii pe categorii de activităţi, asigurând o abordare integrată şi un nivel ridicat de protecţie a mediului, echivalent celui care poate fi atins prin stabilirea, în autorizaţia integrată de mediu, a unor condiţii individuale corespunzătoare fiecărei instalaţii.

În situaţia în care un standard de calitate a mediului prevede condiţii mai stricte decât cele care pot fi atinse prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, autoritatea competentă pentru protecţia mediului responsabilă cu emiterea autorizaţiei integrate de mediu impune, în autorizaţia integrată de mediu, măsuri suplimentare, fără a afecta alte măsuri care se aplică pentru conformarea cu standardele de calitate a mediului.

Autorităţile competente pentru protecţia mediului cu responsabilităţi în domeniul prevăzut de lege, au obligaţia să urmărească şi să se informeze cu privire la evoluţia celor mai bune tehnici disponibile şi la publicarea oricăror concluzii noi sau actualizate privind cele mai bune tehnici disponibile şi să pună la dispoziţia publicului interesat informaţii cu privire la acestea.

Legea nr. 278/2013 intră în vigoare la 1 decembrie 2013 şi nu se aplică activităţilor de cercetare şi dezvoltare sau testării de noi produse şi procese.

Oricât de mare ar fi pasiunea unei persoane de a vâna, de a-şi pune în practică calităţile de vânător desăvârşit, trebuie să respecte un cod etic dar şi prevederile legale referitoare la regimul armelor şi muniţiilor – Legea nr. 295/2004, precum şi cele referitoare la vânătoare şi protecţia fondului cinegetic – Legea nr. 407/2006.

Din dorinţa de a fi de ajutor celor care se gândesc să participe la o vânătoare pe meleagurile ţării, în viitorul apropiat sau mai îndepărtat,  am să prezint în continuare cerinţele ce trebuie îndeplinite în acest sens, precum şi câteva exemple de procese judiciare, proaspăt finalizate, legate de comiterea infracţiunii de braconaj cinegetic. De asemenea, se merită a fi menţionate şi speciile de animale şi perioadele legale în care se poate vâna în anotimpul de iarnă.

Ce se înţelege prin braconaj

Ei bine, conform art. 1 lit. c din legea mai sus menţionată, braconajul este “acţiunea desfăşurată în vederea obţinerii aceloraşi efecte ca şi prin acţiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condiţiile legale pentru desfăşurarea acesteia din urmă”.  Iar potrivit art. 1 lit. u din acelaşi act normativ, vânătoarea este definită ca fiind “acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea ori uciderea exemplarelor aflate în stare de libertate.

Multe voci din domeniul silvic afirmă faptul că  braconajul poate fi eradicat, însă propun să nu ne amăgim singuri, spun asta pentru că omul este foarte inventiv, iar unii dintre concetăţeni  vânează pentru a se hrăni pe ei şi familiile lor. Un obiectiv mai realist de atins al autorităţilor, ar fi ţinerea sub control a braconajului şi luarea tuturor măsurilor necesare ca acesta să nu capete proporţii.

Activităţile interzise de lege plus explicaţiile de rigoare unde este cazul            

De legi aspre în acest domeniu nu ducem lipsă, alta este problema şi anume punerea în aplicare a acestora! De exemplu, potrivit art. 42 alin. 1, constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei următoarele activităţi:

  • vânătoarea fără permis de vânătoare, cu excepţia cazurilor în care această opereţiune este realizată de elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ abilitate, în care se studiază ca disciplină vânatul şi vânătoarea.
  • vânătoarea fără autorizaţie legală;
  • vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari;
  • vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii decât cele legale;
  • vânătoarea în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice;
  • vânarea mamiferelor prin utilizarea capcanelor neautorizate;
  • vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă;
  • urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu arma de vânătoare, în afara căilor de comunicaţie; (Asta chiar dacă arma de vânătoare este închisă în toc şi descărcată, este interzisă tranzitarea unui alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze).
  • vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze; (Nu se poate invoca de catre nimeni necunoaşterea legii şi implicit nici faptul că nu cunoştea limitele unui fond cinegetic. Indiferent dacă este însoţit de paznicul de vânătoare sau nu, vânătorul are obligaţia de a cunoaşte limitele fondului cinegetic unde este autorizat să vâneze şi, totodată, să nu depăşească aceste limite).
  • vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor sau a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric; (Este deci permisă vânătoarea pe timp de noapte dacă este desfăşurată la pândă, prin folosirea unor dispozitive care nu amplifică lumina ori permit ochirea (ex.: dispozitive tip nightvision, ori cele cu ochire laser).
  • vânătoarea cu exemplare de păsări de pradă, cu arcuri şi cu arbalete; (Aceste tipuri de vânătoare urmează să fie reglementate şi la noi, avandu-se în vedere faptul că în majoritatea ţărilor din UE sunt permise, gasindu-şi tot mai mulţi adepti).

Complicitatea privind săvârşirea infracţiunii        

 Este bine de ştiut că în toate cazurile,  complicitatea la acţiunile prezentate mai sus, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.

Sancţiunile pecuniare nu sunt mai prejos      

 Pe langa sancţiunile de ordin penal, şi cele de ordin pecuniar sunt destul de consistente. Astfel, bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor precum , armele, mijloacele de transport, trofeele de vânat şi vânatul ce a facut obiectul acelor infractiuni se confiscă.

Dacă mai există vreo urmă de îndoială în ceea ce priveşte asprimea legii, ei bine, “persoanele care se simt cu musca pe căciulă” ar face bine şă cunoască şi conţinutul art. 46. Conform acestui articol, chiar dacă s-a braconat doar o prepeliţă sau un iepure, fapta nu poate fi privită ca una lipsită de importanţă, sancţionabilă doar cu amendă administrativă!

Ce se poate vâna          

În general se vânează mistreţi, prepeliţe, sitari, turturele, porumbei, rate şi gâşte sălbatice, rapitoare cu păr sau pene.  De pe data de 15 octombrie  se vânează fazani, cerb carpatin, cerb lopatar şi urs (ursul se vânează doar pe bază de autorizaţie specială).

Conform statisticilor, ursul din România este într-un regres vizibil, atât din punct de vedere numeric, precum şi din punct de vedere al calităţii populaţiei. Cauza este distrugerea tot mai accentuată a habitatelor sale şi nu în ultimul rând, vânătoarea iraţională la nadă ( în acest caz, este cam impropriu folosit termenul de vânătoare, deoarece braconierii nu trebuie să se obosească prea mult, este suficient să se ascundă într-o cabană sigură şi să aştepte un urs înfometat. Noţiunea de tir cu arma se potriveşte mai bine unei astfel de activităţi).

Numărul  lupilor înregistrează fluctuaţii, în funcţie de zonă. Astfel, în deltă, câmpie şi dealuri este foarte slab reprezentat, dar în zonele montane numărul acestora este în creştere, în dauna erbivorelor. De preferat ar fi să nu se vâneze lup în zona deltei, câmpiilor şi dealurilor, însă, să interzici vânătoarea în zonele de munte ar fi o altă mişcare proastă, asta deoarece lupii  fac prăpăd în rândul cervidelor.

Iubitori de animale sau nu, este datoria noastră, a tuturor să protejăm ceea ce încă mai există pe meleagurile acestei ţări. Vânătoarea de animale trebuie să fie una rezonabilă, în caz contrar, pierderea unor specii de animale va atrage după sine dispariţia altor specii, aceasta deoarece lanţul trofic nu mai este acelaşi fără o verigă.