Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, 87% dintre cetăţenii români spun că protecţia mediului este importantă pentru ei (media europeană fiind de 94%).
Tag: protectia mediului
Despre aparatele vechi se spune, uneori, că au fost concepute sau construite astfel încât să „te țină o viață”. Se mai zice, deseori, că echipamentele electronice și electrocasnice noi n-ar mai fi la fel de robuste, de rezistente la solicitări, precum cele fabricate odinioară. Sau că, într-un pur spirit consumerist, noile echipamente electrice sau electronice ar fi fabricate în așa fel încât… să fie repede înlocuite, să se defecteze degrabă, pentru ca industria de profil să funcționeze la foc continuu. Se mai discută, în termeni acuzatori, despre o „uzură morală planificată”.
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 342 din data de 3 mai 2019, a fost publicată Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate.
Prezenta lege are ca scop protejarea sănătății umane și a mediului de efectele contaminării solului prin reglementarea măsurilor destinate îmbunătățirii calității factorilor de mediu afectați de prezența confirmată a poluanților la niveluri care reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană și mediu, luându-se în considerare utilizarea prezentă și viitoare a terenurilor.
Orice lucru de pe lume are un început și – vrem, nu vrem – are și un sfârșit. În lumea materiei nimic nu-i nepieritor. Dar, cu privire la tot ce-i bun, folositor și frumos, ne dorim ca sfârșitul cel inevitabil să se petreacă cât mai târziu. Să fie amânat, cumva, de s-ar putea.
În schimb, tuturor elementelor nocive, dăunătoare vieții omenești și mediului natural, nu le putem dori decât… o dispariție cât mai grabnică din peisaj. În această ultimă categorie se află și zecile de depozite de deșeuri neconforme existente pe teritoriul României.
Le vedem zilnic, în cele mai neașteptate locuri! Deșeurile din material plastic sunt aproape omniprezente. Aruncate de către indivizi inconștienți, cu severe carențe de educație, și adesea ignorate de către autoritățile locale, deșeurile de plastic sunt luate de către vânt sau transportate de către șuvoaiele de apă, fiind împrăștiate care încotro.
Din vârf de munte și până în aglomerările urbane, aceste deșeuri sunt capabile, atunci când sunt prezente în număr mare, să transforme orice loc într-un peisaj dezolant, demn de cele mai urâte vise, oricât ar fi fost de frumos anterior. Privind la deșeurile împrăștiate prin păduri, prin albiile râurilor, în fostele zone industriale sau pe la margini de oraș realizezi că nu tot omul sfințește locul. În multe dintre orașele și satele României gestionarea modernă a deșeurilor e doar o glumă sau a devenit o sintagmă lipsită de înțeles.
Guvernul va finanța, în anul 2017, proiecte și programe pentru protecția mediului, în valoare de aproximativ 1 miliard de lei, constând în alocări bugetare și credite de angajament.
Executivul a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2017 al Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu.
Potrivit actului normativ, în buget s-au estimat atât venituri totale, cât și cheltuieli în sumă de 562,51 milioane de lei.
Pentru angajarea și finanțarea proiectelor și programelor-pilot pentru protecția mediului, precum și a proiectelor și programelor pentru protecția mediului pe anul 2017 a fost estimată o valoare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în cuantum de 531,2 milioane lei pentru fiecare din aceste două categorii.
Ne aflăm în plină epocă a consumului! Populația consumă mai mult ca niciodată, operatorii economici de asemenea și nici autoritățile publice nu se lasă mai prejos. Dimpotrivă!
Dacă ar fi un consum judicios, rațional, n-ar exista nicio problemă. Însă, din păcate, mai există și acel model de consum iresponsabil, întemeiat pe principiul „după noi potopul”. De parcă toate resursele naturale ar fi 100% regenerabile. Sau de parcă natura ar putea fi exploatată fără milă și agresată la nesfârșit, cu zero repercusiuni pentru specia umană.
Activităţile umane determină dispersarea unor colosale cantităţi de dioxid de carbon în atmosferă. Avântul pe care l-a luat industria în ultimul secol a generat, prin arderea hidrocarburilor extrase din sol, o îngrijorătoare creştere a concentraţiilor de CO2 în aer. Întrucât efectele creşterii concentraţiei CO2 în atmosferă, dar şi în Oceanul Planetar, are un potenţial ameninţător, a apărut, firesc, întrebarea: cum să ne debarasăm, pe viitor, de „producţia” de CO2, astfel încât să nu mai punem în pericol echilibrul climatic, biosfera?
Cred că nu este român care să nu aibă un radio, televizor, frigider sau orice alt aparat casnic vechi pe care nu l-a mai putut repara și atunci a apărut întrebarea: ce fac cu el? Unde să îl duc? Românul este inventiv și a găsit soluții să scape de problemă, însă prin modalitățile găsite este afectat atât mediul, cât și sănătatea umană.
Sigur că cei de la UE ne-au pus în vedere ca până la 14 februarie 2014 să punem în practică în legislația română Directiva 2012/19/UE prin care să reglementăm modul în care vor fi colectate deșeurile provenite de la echipamentele electrice și electronice, însă noi nu am reacționat nerespectând termenul impus. Abia după ce UE ne-a comunicat că pentru încălcarea obligațiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE suntem pasibili să scoatem din buzunar suma de 1.740.000 euro la care se vor adăuga penalități cuprinse între 2.000 și 124.000 euro/zi de întârziere ce se vor calcula din 14 februarie 2014, a luat naștere OUG 5/2015.
Ministerul Mediului şi Schimărilor Climatice a supus dezbaterii publice proiectul de OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Prin proiectul de act normativ se urmăreşte creearea unui organism unic de control în vederea combaterii braconajului piscicol şi cinegetic pentru evitarea situaţiilor de suprapunere de atribuţii şi control în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Totodată prin actul normativ propus spre adoptare se preconizează adoptarea rapidă a unor măsuri de verificare şi control, în direcţia:
- înregistrării cantităţii reale a produselor obţinute din activitatea de pescuit comercial şi a fiscalizării corecte pentru eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat;
- exploatării durabile a resurselor acvatice vii, în limitele trasate de necesitatea conservării acestor resurse şi a protecţiei ecosistemelor naturale şi cu respectarea normelor europene privind conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului;
- conservării şi stimulării ocupaţiilor tradiţionale în Deltă, prin promovarea unor măsuri de stopare a practicilor comerciale necompetitive şi de valorificare a resurselor naturale în condiţii de eficienţă;
- reducerii fenomenelor cu impact asupra fondului piscicol si cinegetic şi a biodiversităţii în general;
- înlăturării suprapunerii competenţelor de control, constatare si sancţionare a contravenţiilor în domeniul protecţiei mediului, a fondului cinegetic şi a resursei piscicole in perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării si, totodată,
- a operaţionalizării unui organism unic de control in perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Neadoptarea unor măsuri urgente care să înlăture suprapunerea atribuţiilor în materia prevenirii, constatării şi sancţionării încălcării prevederilor legale privind protecţia mediului, a fondului cinegetic şi a resursei piscicole din perimetrul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” este de natură a crea disfuncţionalităţi în activitatea de control şi inspecţie.