Au fost aprobate Standardele tehnice minime necesare pentru utilizarea catalogului electronic în şcolile – pilot.
Potrivit Ordinului nr. 3896/2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 366/2023, aplicaţia de catalog online este accesibilă prin web, independent de dispozitivul utilizat: computer personal portabil, PC, tabletă sau telefon, atât pentru adăugarea înregistrărilor legate de procesul educaţional aferent, cât şi pentru consultarea notelor, a absenţelor şi a rapoartelor statistice.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Banca Naţională a României, Asociaţia Română a Băncilor, Institutul Bancar Român, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Institutul de Studii Financiare anunţă acreditarea singurului curs integral „Educaţie economico-financiară pentru profesori”.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat prin Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (CNPEE), apelul de selecţie destinat cadrelor didactice care doresc să facă parte din Corpul de profesori evaluatori pentru examenele şi concursurile naţionale (CPEECN).
Sute de profesori titulari demisionează în fiecare an şcolar din sistemul de învăţământ preuniversitar, conform datelor centralizate de la inspectoratele şcolare de Ministerul Educaţiei.
Sute de profesori titulari îşi dau, anual, demisia din învăţământul preuniversitar românesc. Cu toate că situaţia s-a îmbunătăţit, în ultimii ani, numărul dascălilor care aleg să renunţe la cariera didactică după ce au absolvit o facultate de profil şi au reuşit să promoveze examenul de titularizare în învăţământ (considerat unul destul de dificil) este în continuare unul impresionant.
Avem reguli noi în educaţie. Pentru prima dată, în noul an şcolar, profesorii sunt obligaţi să respecte Codul Etic, care interzice meditaţiile cu propriii elevi şi cadourile. Codul Etic al profesorilor a fost aprobat prin ordin de ministru.
Ordinul privind aprobarea Codului – cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar nr. 4831/2018 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 844/2018.
Se spune că „atunci când un stat nu își plătește profesorii, copiii sunt cei ce plătesc în cele din urmă.” (Guy Bedos) Însă, de multe ori, și profesorii plătesc cu propria libertate atunci când se constată că au solicitat sume de bani și se apreciază că fapta respectivă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită.
În decembrie 2015 a fost trimisă în judecată sub control judiciar inculpata S.L.D. fiind acuzată de luare de mită și inculpata G.D. pentru complicitate la luare de mită. Inculpata S.L.D., profesoară de geografie la clasa a XI-a fără frecvență la un liceu de stat a pretins, prin intermediul elevei G.D. care era elevă în acea clasă suma de 500 lei (câte 25 de lei de la fiecare elev al clasei) pentru a-i promova la materia pe care o preda în condițiile în care la acea dată aceștia nu primiseră note la geografie. În noiembrie 2015 inculpata S.L.D. a primit prin intermediul elevei G.D. suma de 475 lei.
Instanţa supremă a decis că profesorul din învăţământul preuniversitar de stat are calitatea de funcţionar public, admiţând astfel sesizarea făcută de Curtea de Apel Bucureşti într-un dosar de luare de mită.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), a hotărât, miercuri, că profesorul din învăţământul preuniversitar de stat este funcţionar public în accepţiunea Codului Penal.
În decizie se arată:” Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 2056/116/2015 (3486/2016), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: «dacă în sensul legii penale, profesorul din învăţământul preuniversitar de stat este funcţionar public în accepţiunea art. 175 alin. 1 lit. b teza a II-a din Codul penal sau în accepţiunea art. 175 alineatul 2 din Codul penal”.
Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei a afirmat că a fost semnat ordinul cu privire la durata temelor pentru elevi încă dinainte de minivacanţa de 1 decembrie.
“Eu vreau să întreb pe toată lumea dacă socoteşte că este normal ca o persoană să lucreze în medie pe zi opt ore, să nu lucreze mai mult de opt ore. Ăsta este un drept pe care ni l-am câştigat cu toţii şi oamenii maturi. Şi atunci să vedem ce se întâmplă în şcoli şi în mod specific în şcoala românească. Un elev sau o elevă care poate să stea la şcoală patru sau cinci ore se întâmplă să mai aibă teme obligatorii acasă, care nu fac altceva decât să prelungească ceea ce au făcut în acele patru-cinci ore la şcoală, mai stau încă cinci-şase ore peste program. […]”, a precizat Dumitru.
Ministrul consideră că “motivul pentru care unii profesori simt nevoia să dea această încărcătură mai mare de teme acasă este că programele noastre şcolare sunt foarte încărcate”.
La sfârşitul lunii noiembrie, Mircea Dumitru menţiona că pentru învăţământul primar, timpul pe care trebuie să îl petreacă un elev făcând teme nu trebuie să depăşească o oră, iar la gimnaziu, două ore.
În ultimele zile au tot fost dezbateri pro și contra cu privire la trimiterea copiilor la școală în sistemul public sau îndrumarea acestora spre învățătura de acasă. Probabil că vor mai curge râuri de cerneală pe această temă, vor mai avea loc o serie de dispute între părinți, profesori, psihologi și, în momentul în care va exista cadrul legislativ care să ofere opțiuni între mai multe sisteme de învățământ, fiecare părinte va decide după cum va crede de cuviință.
Până una alta, legiuitorul a elaborat un regulament cu privire la organizarea învățământului trasând cadrul general cu privire la drepturile și obligațiile cadrelor didactice, ale elevilor și părinților, cu privire la modul de organizare a examenelor și evaluărilor și al modului de lucru în unitatea de învățământ.
Florin Gheorghe, deputat PSD, spune că elevii ar trebui să facă mai multă mişcare şi vrea ca aceştia să vină şi în weekend la şcoală. Va veni doar cine va dori pentru că orele sunt facultative şi se adresează elevilor care vor să facă mişcare într-un cadru organizat.
Profesorii ar urma să fie plătiţi dublu pentru aceste ore, iar conducerile şcolilor să încheie colaborări cu diverse cluburi sportive.
„Şi copiii care nu ar avea acces la diverse cluburi sportive, unde se plătesc anumite taxe, ar putea face aceste ore de sport”, a mai spus Florin Gheorghe.
Legea urmează să fie dezbătută de parlamentari în această toamnă.