Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
“Care este natura juridică a termenului de 5 zile în cadrul căruia procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare, care este felul actului procesual prin care se realizează remedierea, dacă actul trebuie verificat pentru legalitate şi temeinicie de către procurorul ierarhic superior şi care este termenul – limită până la care ar putea interveni această verificare?”.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în conformitate cu art. 340 alin. (1) raportat la art. 336 alin. (1) C. proc. pen., admisibilitatea plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată presupune existenţa unui interes legitim particularizat, concret, actual şi determinat, care să justifice intervenţia procedurală a persoanei în raport cu soluţia dispusă de procuror. În consecinţă, plângerea împotriva soluţiei de clasare dispusă de procuror prin ordonanţă este inadmisibilă, dacă soluţia de clasare nu priveşte persoana care a formulat plângerea şi nu produce efecte asupra sa, neexistând nicio vătămare a unui interes legitim al acesteia. 
Codul de procedură penală prevede că atunci când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.
Judecătorii şi procurorii pot promova în limita locurilor disponibile dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor-
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că excepția lipsei de interes nu poate fi admisă în situația unei cereri privind transferul unui procuror contestator la o unitate de parchet în condițiile în care s-a admis a doua cerere de transfer în timpul soluționării cauzei, dar la o altă unitate de parchet decât cea solicitată. Instanța supremă a constatat că interesul contestatorului rămâne actual, de vreme ce transferul ulterior s-a dispus la o altă unitate de parchet, având în vedere și poziția contestatorului, respectiv transferul survenit a fost o soluție subsidiară la care a apelat urmare a respingerii primei cereri de transfer. Însă, transferul la o altă unitate a fost avut în vedere de instanță pe fondul cauzei. 
Desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice audio. Potrivit art. 369 alin. 6 C. procedură penală la cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor, cu excepţia situaţiilor în care şedinţa nu a fost publică în tot sau în parte.
Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizarea formulată de PNL, USR şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitoare la modificările aduse Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Ministerul Justiţiei organizează, în perioada 13 aprilie – 14 mai, selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia de şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), care urmează să se vacanteze în luna mai.