Hotărârea nr. 1107/2023 prevede aprobarea Regulamentului privind numirea procurorilor în funcţii de execuţie la Direcţia Naţională Anticorupţie şi revocarea din aceste funcţii.
Concursul se organizează de Direcţia Naţională Anticorupţie de cel mult două ori pe an şi constă în susţinerea unui interviu.
Hotărârea nr. 682/2023 prevede aprobarea Regulamentului privind concursul de promovare a procurorilor.
Promovarea pe loc în funcţii de execuţie în gradul imediat superior, respectiv promovarea efectivă a procurorilor la parchetul imediat superior, se face numai prin concurs, organizat la nivel naţional, în limita numărului de locuri, respectiv a posturilor vacante scoase la concurs.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
“Care este natura juridică a termenului de 5 zile în cadrul căruia procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare, care este felul actului procesual prin care se realizează remedierea, dacă actul trebuie verificat pentru legalitate şi temeinicie de către procurorul ierarhic superior şi care este termenul – limită până la care ar putea interveni această verificare?”.
În Monitorul Oficial nr. 226/2020, a fost publicat Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a procurorilor şi revocarea din aceste funcţii.
Numirea procurorilor în funcţii de conducere la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.
În Monitorul Oficial nr. 193/2020, a fost publicată Hotărârea nr. 26/2020 pentru modificarea Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005 şi Hotărârea nr. 27/2020 pentru modificarea Regulamentului privind concediile personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 186/2007.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în conformitate cu art. 340 alin. (1) raportat la art. 336 alin. (1) C. proc. pen., admisibilitatea plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată presupune existenţa unui interes legitim particularizat, concret, actual şi determinat, care să justifice intervenţia procedurală a persoanei în raport cu soluţia dispusă de procuror. În consecinţă, plângerea împotriva soluţiei de clasare dispusă de procuror prin ordonanţă este inadmisibilă, dacă soluţia de clasare nu priveşte persoana care a formulat plângerea şi nu produce efecte asupra sa, neexistând nicio vătămare a unui interes legitim al acesteia.
Codul de procedură penală prevede că atunci când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.
În practica judiciară s-a pus problema naturii termenului prevăzut mai sus şi reglementat de art. 207 C. procedură penală, fiind sesizată ÎCCJ cu un recurs în teresul legii.
Judecătorii şi procurorii pot promova în limita locurilor disponibile dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor-
Art. 45 din Legea nr. 303/2004 prevede că judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.
Articol, care potrivit ştirilor juridice, a fost contestat pe motiv de neconstituţionalitate.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că excepția lipsei de interes nu poate fi admisă în situația unei cereri privind transferul unui procuror contestator la o unitate de parchet în condițiile în care s-a admis a doua cerere de transfer în timpul soluționării cauzei, dar la o altă unitate de parchet decât cea solicitată. Instanța supremă a constatat că interesul contestatorului rămâne actual, de vreme ce transferul ulterior s-a dispus la o altă unitate de parchet, având în vedere și poziția contestatorului, respectiv transferul survenit a fost o soluție subsidiară la care a apelat urmare a respingerii primei cereri de transfer. Însă, transferul la o altă unitate a fost avut în vedere de instanță pe fondul cauzei.
Desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice audio. Potrivit art. 369 alin. 6 C. procedură penală la cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor, cu excepţia situaţiilor în care şedinţa nu a fost publică în tot sau în parte.
Acest articol de lege, porivit noutăţilor legislative, a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.