Tag-Archive for » procuror «

Codul care a generat cele mai multe excepții de neconstituționalitate admise este Codul de procedură penală. Inadvertențele existente între textele de lege arată faptul că la elaborarea unor astfel de legi trebuie să cumpănești bine înainte de a crea un astfel de instrument juridic. Scăpările legislative nu fac decât să îngreuneze activitatea instanțelor și să ducă la soluții contradictorii care pot face obiectul unor acțiuni la CEDO. Și uite așa iar ajungem să fim buni de plată, pentru că CEDO nu trece cu vederea astfel de nereguli. Mai mult …

Parchetul General atrage atenția că modificările aduse la lege de către Comisia specială ce dezbate Legile Justiției pun în pericol independența procurorilor.

”Ministerul Public atrage atenția asupra faptului că, în cursul zilei de vineri, 24 noiembrie 2017, Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a votat modificarea unor articole de lege într-o formă prin care, în mod evident, se conturează premisele eliminării independenței procurorului, ca primă etapă pentru anularea statutului de magistrat al acestuia, cu consecințe negative asupra calității actului de justiție”, transmite Ministerul Public.

Este bine cunoscut faptul că multe texte din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituționale, iar o parte au făcut obiectul unui recurs în intersul legii în scopul de a stabili modul în care trebuie interpretate și aplicate. Avalanșa de decizii de neconstituționalitate și de recursuri în intersul legii cu privire la acest cod te fac să te gândești că este mai bine să măsori de zece ori și să tai o dată.

De această dată s-a constatat că practica instanțelor este diferită cu privire la modul de interpretare și aplicare a modului de calcul a termenului de 5 zile în care propunerea de prelungire a arestării preventive se depune la judecătorul de drepturi și libertăți. Scopul promovării acestui recurs în interesul legii a fost determinat de faptul că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în Codul de procedură penală natura acestui termen, modalitatea de calcul și sancțiunea care se aplică în cazul nerespectării sale. Mai mult …

Pentru a ști să te aperi în fața unor situații delicate, este bine să îți cunoști drepturile, pentru că astfel eviți să fi supus unor abuzuri. Cunoașterea drepturilor pe care le ai este imperios necesară, altminteri riști să devii o simplă marionetă în mâna celor care încearcă să împartă dreptatea.

Împins de la spate și de această dată de Uniunea Europeană, legiuitorul român a elaborat Ordinul Ministerului Justiției nr. 1274/2037/111/1123/2017 privind modelul informării scrise înmânate suspecților sau inculpaților în cadrul procedurilor penale în care sunt privați de libertate sau persoanelor care sunt arestate în scopul executării unui mandat european de arestare. Acesta a fost publicat în Monitorul Oficial 786 din 4 octombrie 2017. Prevederile sale se aplică încă de la publicare. Mai mult …

Codul de procedură penală  a suferit o serie de modificări și completări determinate fie de admiterea unor excepții de neconstituționalitate, fie de anumite intervenții ale legiuitorului. Unul dintre articolele care au trecut printr-un astfel de proces a fost și art. 348 alin. 2 C.p.p.

În forma inițială acesta prevedea că în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive. În astfel de cazuri, judecătorul de cameră preliminară se pronunță, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menținerea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive. Mai mult …

În ceea ce priveşte procedura de desfiinţare sau confiscare a  unui înscris în cazul clasării, legislaţia stabileşte că în cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris, ordonanţa de clasare sau, după caz, ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărire penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, însoţită de dosarul cauzei, se înaintează instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Aceste prevederi stabilite prin art. 549 indice 1 C. procedură penală au fost contestate pe motiv de neconstituţionalitate. Mai mult …

Procedura de confiscare sau de desfiinţare a unui înscris în cazul clasării este reglementată de Codul de procedură penală.

Art. 549 indice 1 alin. 1 ) C. procedură penală prevede că în cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris, ordonanţa de clasare sau, după caz, ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărire penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, însoţită de dosarul cauzei, se înaintează instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunţarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă ori prin care a fost confirmată ordonanţa de renunţare la urmărire penală. Mai mult …

Codul de procedură penală a stabilit la art. 145 că după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată. După ce este informată, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate. Procurorul trebuie să asigure, la cerere, ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor sau vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere. Cererea poate fi formulată în 20 de zile de la data comunicării informării scrise. Mai mult …

Este bine cunoscut principiul de drept conform căruia legea dispune pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile. Atunci când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.

Caz practic

Condamnatul B.P. a formulat contestație la executare prin care a cerut aplicarea legii penale mai favorabile referitor la pedeapsa de 15 ani închisoare executată din 2001 în 2012 pentru o infracțiune de tâlhărie. În 2001 acesta a fost condamnat la 15 ani și a început executarea pedepsei la 27.08.2001 fiind eliberat condiționat la 10.07.2012, cu un rest rămas neexecutat de 1.474 zile închisoare. Mai mult …

Legea penală prevede că, în cursul urmăririi penale, după punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord prin care inculpatul își recunoaște vinovăția în sensul că recunoaște comiterea faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, acceptând felul și cuantumul pedepsei și forma de executare a acesteia. Se poate încheia doar pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 15 ani.

Știrile juridice prevăd că, dacă acțiunea penală s-a pus în mișcare față de mai mulți inculpați, acordul de recunoaștere a vinovăției se poate încheia distinct cu fiecare dintre ei fără să fie afectată prezumția de nevinovăție a inculpaților care nu au încheiat acest acord. Mai mult …