Categories
Drept penal Sancţiuni Ştiri

Victima violenţei în familie trebuie să probeze faptele de agresiune

Ordinul de protecție este o cale de înlăturare a unui pericol iminent la care victima poate fi expusă şi care poate genera situaţii de comitere împotriva sa a unor infracţiuni grave cu privire chiar la dreptul său la viaţă. E un instrument de tip preventiv cu efect imediat prin raportare la pericolul la care victimele acestui tip de violenţă sunt expuse.

Categories
Drept civil Ştiri

ICCJ. Cheltuielile de judecată nu sunt sunt supuse controlului instanței de recurs

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu pot face obiectul controlului de legalitate al instanței de recurs criticile recurentului privind cheltuielile ocazionate de desfășurarea procesului, acordate de către instanţa de apel, atât cele care vizează compensarea, cât și cele care vizează cuantumul acestora, întrucât sunt aspecte ce țin de netemeinicie şi de apreciere a probelor administrate. În speță, motivele de recurs (principal și incident) – privind greșita aplicare de către instanța de apel legat de cuantumul  cheltuielilor de judecată în sensul compensării – nu pot fi primite întrucât vizează exclusiv cuantumul și modul de acordare a cheltuielilor de judecată ale instanței de fond și a celei de apel.

Categories
Articole Drept penal

O dispoziţie din Codul de prcedură penală a fost declarată neconstituţională

În ultimul timp s-a vorbit foarte mult despre administrarea probelor în procesul penal propunându-se în acelaşi timp şi unele modificări.

În art. 102 C. procedură penală se prevede excluderea probelor obţinute în mod nelegal. Astfel, se prevede că probele obţinute prin tortură, precum şi probele derivate din acestea nu pot fi folosite în cadrul procesului penal iar probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative acest articol de lege a atras mai multe critici printre care şi o excepţie de neconstituţionalitate.

Categories
Articole Drept penal

Neadmistrarea probelor în cursul cercetării judecătoreşti, motiv de sesizare CCR!

În cadrul procesului penal la primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită şi cauza se află în stare de judecată, preşedintele dispune ca grefierul să dea citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată ori, după caz, a celui prin care s-a dispus începerea judecăţii sau să facă o prezentare succintă a acestuia.

Potrivit art. 374 alin. 7) C. procedură penală prevede că probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi sau de către persoana vătămată nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului şi sunt avute în vedere de instanţă la deliberare.

Însă acestea pot fi administrate din oficiu de către instanţă, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

Categories
Articole Drept penal

Respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției în viziunea ÎCCJ

Legea penală prevede că, în cursul urmăririi penale, după punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord prin care inculpatul își recunoaște vinovăția în sensul că recunoaște comiterea faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, acceptând felul și cuantumul pedepsei și forma de executare a acesteia. Se poate încheia doar pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 15 ani.

Știrile juridice prevăd că, dacă acțiunea penală s-a pus în mișcare față de mai mulți inculpați, acordul de recunoaștere a vinovăției se poate încheia distinct cu fiecare dintre ei fără să fie afectată prezumția de nevinovăție a inculpaților care nu au încheiat acest acord.

Categories
Articole Drept penal

Contestația în cadrul camerei preliminare, obiect al sesizării CCR

Codul de procedură penală prevede că, după sesizarea instanței prin rechizitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu judecătorului de cameră preliminară. Dacă s-au formulat cereri și excepții sau a ridicat din oficiu excepții, judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra acestora prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a inculpatului. Aceste dispoziții s-au aplicat până la modificarea Codului de procedură penală prin lega 75/2016 care a intrat în vigoare din 29 aprilie 2016.

Anterior acestei modificări, legea prevedea că încheierea pronunțată în camera preliminară este comunicată în 3 zile, iar procurorul și inculpatul pot face contestație cu privire la modul de soluționare a cererilor și excepțiilor și a probelor excluse, asupra cazului când s-a apreciat că instanța nu este competentă sau s-au constatat neregularități ale actului de sesizare.

Categories
Articole Drept penal

Utilizarea probelor administrate în cursul urmăririi penale încalcă dispoziţiile constituţionale?

Conform legislaţiei penale la primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită şi cauza se află în stare de judecată, preşedintele dispune ca grefierul să dea citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată ori, după caz, a celui prin care s-a dispus începerea judecăţii sau să facă o prezentare succintă a acestuia.

Art. 374 alin. 7) C. procedură penală prevede că probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi sau de către persoana vătămată nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor, a persoanei vătămate şi a procurorului şi sunt avute în vedere de instanţă la deliberare.

Acest alineat, potrivit ştirilor juridice, a format obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate iar în cele ce urmează vom analiza motivele excepţiei.

Categories
Articole Drept penal

Este constituțional ca procurorul ierarhic superior să judece cererea de recuzare a procurorului?

justitie1(1)
Din nou, Codul de procedură penală a fost chemat la apel în fața CCR pentru a se judeca o nouă excepție de neconstituționalitate. De data aceasta excepția invocată s-a referit la faptul că cererea de recuzare a procurorului este soluționată de procurorul ierarhic superior, iar autorul excepției consideră că acest aspect încalcă accesul liber la justiție, prevederile constituționale privind poliția instanțelor, cele referitoare la rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii și cele privind deciziile Curții Constituționale.

Categories
Autorităţi şi instituţii publice Ştiri

Concursurile pentru ocuparea posturilor de poliţist, pompieri şi jandarmi s-au încheiat

politiaMinisterul Afacerilor Interne (MAI) a declarat că concursurile pentru ocuparea a aproape 3.000 de posturi de poliţist, pompieri şi jandarmi s-au încheiat, iar peste 600 de locuri au rămas neocupate.

Proba teoretică a fost susţinută de 7.615 candidaţi care au îndeplinit condiţiile de participare şi au promovat testele psihologice, vizitele medicale, respectiv probele sportive.

Reamintim că Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a scos la concurs prin angajare din sursă externă 1.853 de posturi de agent de ordine publică, iar Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) 20 de locuri.

Iniţial  s-au înscris 26.155 candidaţi, însă după parcurgerea primelor etape ale concursului, testele scrise au fost susţinute numai de 6.934 de candidaţi pentru posturile din Poliţia Română şi 62 pentru locurile de la Imigrări.

Pentru reîncadrarea/rechemarea în activitate a foştilor poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi pompieri au fost scoase la concurs 1.107 posturi: 47 la Poliţie, 450 în structurile pentru situaţii de urgenţă, 350 în cadrul Poliţiei de Frontieră, 250 la Jandarmerie şi 10 în cadrul IGI.

Organizarea acestor concursuri reprezintă una dintre etapele Planului de reducere a deficitului de personal existent la nivelul structurilor operative ale Ministerului Afacerilor Interne, care este în prezent de peste 15.000 oameni.

 

Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice Drept penal Internaţional Legislaţie internaţională Organizare judiciară

Dreptul cetățeanului la un proces echitabil. Cauza Moinescu împotriva României

JusticeÎn urmă cu patru ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost sesizată de către domnul D. Moinescu, care a susținut că, printr-un proces neechitabil, a fost condamnat penal fără o administrare nemijlocită a probelor, deși anterior fusese achitat de către instanțele de rang inferior pe baza acelorași probe. Să examinăm, pe scurt, modul în care-au debutat problemele reclamantului (reclamant la CEDO) și felul în care s-au desfășurat lucrurile, în justiție.