CCR a admis mai multe excepţii de neconstituţionalitate:
1.A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, în ansamblul său, este neconstituţională, fiind adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului;
Legea privind Codul administrativ este neconstituţională în ansamblul său, a decis Curtea Constituţională a României.
Potrivit surselor citate, legea Codului administrativ este neconstituţională deoarece acest act normativ a fost adoptat fără avizul Consiliului Economic şi Social, fiind încălcat şi principiul bicameralismului.
Legea administraţiei publice a suferit de-a lungul timpului mai multe modificări şi completări.
Recent, potrivit noutăţilor legislative, Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru abrogarea art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică a contituit motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.
Curtea Constituțională a României a luat în dezbatere obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și pentru abrogarea art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, obiecție formulată Președintele României, potrivit unui comunicat.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și pentru abrogarea art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică este neconstituțională în ansamblul său.
Curtea Constituţională a României va dezbate sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în cazul actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, conform ordinii de zi publicate pe site-ul CCR, şeful statului invocând, printre altele, faptul că a fost adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, legea a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 8 iunie 2016, fiind adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, pe 6 februarie 2018, într-o formă diferită faţă de cea respinsă de Senat, cu încălcarea principiului bicameralismului.
Legea educaţiei naţionale a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări. Pe departe cea mai controversată şi discutată ştire juridică este cea care se referă la titlul de doctor.
Legea educaţiei naţionale nr. 1 /2011 a fost modificată prin O.U.G. nr 4/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 182/2016. Prin aceasta instituindu-se că “Diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziţiei de retragere a titlului.”
Executivul a motivat adoptarea prezentei ordonanţe prin faptul că ţinând seama de creşterea, fără precedent, în special pe parcursul anilor 2014 şi 2015, a numărului tezelor de doctorat suspectate de plagiat elaborate inclusiv de către persoane de demnitate publică, tinzând spre un fenomen de mare amploare care nu mai poate fi stopat, îndepărtând prevederile legale în ceea ce priveşte acordarea titlurilor de doctor de la scopul lor legitim, şi anume acela de recunoaştere publică a unor competenţe specifice.