Tag-Archive for » prescripţie «

Plenul Camerei Deputaților a adoptat modificările la Codul penal criticate de opoziție, reprezentanții magistraților și societatea civilă.

Potrivit noutăţilor legislative, printre cele mai importante modificări sunt cele prin care se dezincriminează total neglijența în serviciu și parțial abuzul în serviciu. Proiectul de modificare a Codului penal a primit în plenul Camerei Deputaților, la doar o zi după votul din Senat, 167 voturi „pentru”, 97 voturi „împotrivă” și 19 abțineri.

Modificările contestate: Mai mult …

Potrivit reglementărilor penale prescripţia înlătură răspunderea penală.

Art. 155 alin.1) C. penal prevede: cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative a fost sesizată Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la sintagma “oricărui act de procedură penală”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că sintagma “orice act de procedură” este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, motiv pentru care aceasta încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată că, potrivit doctrinei, actele de procedură sunt împărţite în acte procedurale şi acte procesuale, distincţie ce presupune un regim juridic diferit al acestor acte şi consecinţe juridice diferite. Mai mult …

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat un amendament care prevede că faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu după 3 ani.

“Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de trei ani de la data săvârşirii lor”, se arată în propunerea de modificare a legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Mai mult …

Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Art. 171 C. muncii prevede prescripía drepturilor salariale iar potrivit ultimelor noutăţi legislative a fost invocată o excepţie de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile de lege criticate, potrivit cărora dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale este supus prescripţiei, contravin prevederilor art. 44 din Constituţie. În acest sens, arată că drepturile salariale fac parte din conţinutul complex al dreptului de proprietate, aşa cum s-a statuat atât în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi în cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Mai mult …

La Senat (prima Cameră sesizată) se află înregistrată pentru dezbatere o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală şi Legii nr.286/2009 privind Codul penal, care prevede, printre altele, termene de prescripție a răspunderii penale reduse.

Concret, la art. 154 Cod penal, se propune modificarea literelor c), d), e), iar termenele de prescripție a răspunderii penale ar urma să fie:
”c) 6 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;
d) 4 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani;
e) 2 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda”. Mai mult …

Prescropţia extinctivă a constituit un subiect fierbinte mult timp după apariţia Codului civil. Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil a pus capăt mai multor critici şi polimici.

Potrivit ştirilor juridice, o critică de neconstituţionalitate a fost însă adusă Legii nr. 71/2011 cu privire la întreruperea termenului prescripţiei, mai exact cu privire la art. 204 din lege.

Astfel. în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile legale criticate contravin principiului neretroactivităţii legii civile, în măsura în care se interpretează că prevederile art. 2.539 alin. (2) teza a II – a din Codul civil referitoare la întreruperea cursului prescripţiei extinctive se aplică şi prescripţiilor începute sub imperiul legii vechi, respectiv Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă. Mai mult …

În România este foarte ușor să răspândești un zvon neadevărat atunci când vrei să îți „ucizi” concurența. Vorbele zboară și românii sunt foarte receptivi la știri gen „cât de dăunător s-a dovedit  a fi un produs” sau „în ce condiții improprii se prepară alt produs” sau „prin ce practici ilicite a reușit firma A să ajungă în topul firmelor pe nișa sa de piață.” Un asemenea zvon poate nărui un imperiu întreg construit prin ani de muncă. Împinși de dorința de a rămâne sau de a ajunge lideri pe o anumită piață, unii oameni de afaceri recurg la practici mai puțin ortodoxe pentru a -și atinge scopul.

Cei prejudiciați de astfel de practici anticoncurențiale au deschisă calea unei acțiuni în justiție pentru a primi despăgubiri pentru paguba produsă. Instanța competentă, probele care se pot administra, soluțiile adoptate de instanțe și sancțiunile aplicate fac obiectul OUG 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 care a fost publicată în Monitorul Oficial 422 din 8 iunie 2017. Prevederile sale se aplică de la publicare. Mai mult …

justitie3
Pare că în atâția ani de zile nu ne-am învățat lecția și perseverăm în greșeli care sunt sancționate dur de CEDO de câte ori aceasta este sesizată. Nici costurile uriașe pe care le suportăm din propriile buzunare, nici faptul că aceste condamnări vin pe fondul unei pasivități manifestate de organele statului fie în cadrul anchetelor, fie în faza judecății, par că nu schimbă cu nimic mersul lucrurilor din România.

Următorul caz, dincolo de modul aproape inexistent al efectuării anchetei, al modului intenționat în care s-a stat în pasivitate și s-au invocat diverse motive pentru a tergiversa ancheta, are la bază o situație de discriminare pe motive de orientare sexuală. Mai mult …

justitie2
Codul de procedură penală este pe departe campion în materie de excepții de neconstituționalitate ridicate și admise de CCR. De la apariție și până azi a depășit 20 de excepții admise, fapt ce arată graba cu care a fost elaborat fără să fie luate în calcul conexiunile cu alte prevederi legale.

Șirul excepțiilor de neconstituționalitate continuă cu cea privind legalitatea suspendării soluționării acțiunii civile în cadrul procesului penal atunci când intervine prescripția răspunderii penale. Legea prevede că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare sau atunci când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă a intervenit amnistia, prescripția, decesul suspectului/inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului/inculpatului persoană juridică. Mai mult …

justitie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat asupra unei chestiuni de drept ce prevede data de la care curge prescripţia acţiunii în despăgubiri în cazul unui accident de circulaţie.

Coloborând dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 şi art. 998-999 C.civil  data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului material la acţiune în cazul stabilirii răspunderii civile delictuale pentru fapta unei persoane care a cauzat alteia un prejudiciu printr-un accident de circulaţie  soldat cu decesul unei persoane, este momentul la care partea ce pretinde despăgubirile a cunoscut existenţa prejudiciului şi persoana vinovată.

Înalta Curte a precizat că, dreptul material la acţiune, în mod obiectiv nu putea să aibă ca punct de plecare data producerii accidentului, pentru că acesta intervine numai după ce persoane calificate, prin măsuri şi mijloace ştiinţifice pot preciza cu certitudine modalităţile de producere a accidentelor de circulaţie, vinovăţii cât şi persoanele răspunzătoare. În aceste condiţii, data curgerii prescripţiei nu poate fi cea a producerii accidentului, ci numai data cunoaşterii concluziilor organelor de specialitate, ca rezultat al cercetării penale finalizate cu sesizarea instanţei penale, care stabileşte autorul şi culpa sa în determinarea faptului prejudiciabil.

Astfel, după ce s-au stabilit persoanele vinovate şi s-au prezentat concluziile organului de cercetare penală începe să curgă şi termenul de prescripţie a acţiunii în despăgubiri. Persoană interesată să obţină despăgubiri trebuie să ţină seama de acest aspect şi să solicite până la finalul termenului acest drept, în caz contrat riscă ca acţiunea lui să fie inadmisibilă pe motivul prescriptibilităţii.