Categories
Articole Drept civil Drept penal

ÎCCJ.Cum se încadrează fapta unei persoane audiate ca martor care face afirmaţii mincinoase?

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat cu recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor vizând încadrarea juridică a faptei unei persoane audiate ca martor de a face afirmaţii mincinoase sau de a nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care a fost întrebată.

Categories
Articole Drept civil

Actele de procedură transmise prin e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, sunt socotite a fi depuse în termen!

Conform ultimelor noutăţi legislative Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată să se pronunţe asupra unei chestiuni de drept care a creat dificultăţi de interpretare in practica judiciară.

Obiectul sesizării are în vedere dacă: “interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 din Codul de procedură civilă, raportat la Decizia nr. 34 din 15 mai 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv dacă decizia menţionată prin care s-a stabilit că actul de procedură transmis prin fax sau poştă electronică, în ultima zi a termenului care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, nu este socotit a fi depus în termen, îşi mai produce efectele ca urmare a modificării legislative a art. 183 alin. (1) din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative (Legea nr. 310/2018).

Practica judiciară în materie

Într-o primă opinie s-a apreciat că Decizia nr. 34 din 15 mai 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu mai produce efecte după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018, ca urmare a modificării dispoziţiilor art. 183 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018.

Într-o a doua opinie s-a apreciat că Decizia nr. 34 din 15 mai 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept produce efecte în continuare, chiar dacă dispoziţiile art. 183 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 310/2018.

Decizia ÎCCJ

ÎCCJ aminteşte că trebuie observat că pentru ipoteza actelor de procedură transmise prin intermediul mijloacelor alternative de trimitere a actelor de procedură, cum este cazul poştei sau serviciului de curierat, reglementate prin art. 183 din Codul de procedură civilă, nici anterior modificării acestei norme prin Legea nr. 310/2018, data certă, stabilită conform art. 199 din Codul de procedură civilă, şi situarea acesteia înăuntrul termenului procedural nu constituiau o cerinţă impusă de lege pentru ca actul astfel transmis să poată fi considerat a fi făcut în termen.

Prin Decizia nr. 45/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 961/2020, a reţinut că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen.

Categories
Articole Drept penal

ÎCCJ. Intrepretarea noţiunii de “poliţist”

Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii sunt sacţionate conform art. 257 din Codului penal.

Categories
Articole Drept penal

RIL admis. Tratamentul sancţionator aplicat pluralităţii de infracţiuni

În practica judiciară naţională s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar privind interpretarea şi aplicarea unor dispoziţii din Codul penal.

În acest sens a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor vizând problema de drept a “Tratamentului sancţionator aplicat pluralităţii de infracţiuni atunci când primul sau/şi al doilea termen al pluralităţii intermediare este format dintr-un concurs de infracţiuni”, solicitându-se interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal.

Categories
Articole Salarizare

ICCJ. Majorarea salarialui de bază pentru complexitatea muncii

Modificările aduse sistemului de salarizare a bugetarilor au creat probleme de interpretare şi aplicare în practica judiciară.

Potrivit ştirilor juridice, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesiaztă să se pronunţe asupra unei chestiuni de drept pe tema salarizării.

Categories
Articole Drept penal Legislaţie rutieră

Autovehicul asigurat la o societate falimentară:este parte responsabilă civilmente Fondul de garantare, după un accident?

Ori de câte ori apare o pagubă, urmare a încălcării unei legi, imediat răsare și o întrebare: „cine plătește?” Răspunsul invariabil pare să fie: „plătește vinovatul!”. În practică, sunt situații în care prețul „oalelor sparte” este achitat de către alte persoane sau entități, nu de către făptaș. Alteori, se știe clar cine și cât trebuie să plătească, însă despăgubirile ajung anevoie la păgubit, din pricina unor prevederi legale susceptibile de interpretări diferite.

Potrivit Codului de procedură penală (art. 86), orice persoană care, după legea civilă, are îndatorirea legală sau convențională de-a repara, total sau parțial, singură ori în solidar, prejudiciul pricinuit printr-o infracțiune, fiind chemată să răspundă în proces, va fi parte în procesul penal, numindu-se parte responsabilă civilmente.

Categories
Articole Drept penal

Numărul de hotărâri definitive identificate şi ataşate în anexe este nesemnificativ. Ce va decide ICCJ cu privire la RIL?

Calitatea de funcţionar public este o calitate care în cazul săvârşirii unei infracţiuni poate atrage o pedeapsă mai severă sau poate atrage reţinerea unor circumstanţe agravante.

Datorită modificărilor de coduri în practica judiciară s-a pus problema interpretării unei situaţii de contrarietate. este vorba de a “stabili dacă funcţionarul bancar, angajat într-o societate bancară pe acţiuni, acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează ori nu în categoria funcţionarilor publici”.

Astfel, potrivit ştirilor juridici, ÎCCJ a fost sesizată cu un recurs în interesul legii pentru a aduce la un numitor comun practica instanţelor de judecată.