Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu un recurs în interesul legii având în vedere unele dispoziții din Codul de procedură civilă.
Recursul în interesul legii vizând următoarea problemă de drept: în interpretarea dispoziţiilor art. 454 din Codul de procedură civilă, va fi exonerat pârâtul de la plata cheltuielilor de judecată în situaţia în care obiectul acţiunii îl reprezintă un litigiu din categoria celor nesusceptibile de procedura punerii în întârziere, respectiv un litigiu privind anularea unui act pentru care legea prevede că singura modalitate de anulare este contestaţia introdusă la instanţa competentă şi care poate fi formulată doar în cadrul unui termen de decădere (cum ar fi contestaţia la decizia de stabilire a pensiei, contestaţia la executare, plângerea contravenţională etc.) sau un litigiu în care hotărârea nu se poate pronunţa doar pe baza recunoaşterii pârâtului?
Potrivit legislaţiei în materia taxelor judiciare de timbru. în materie contravenţională, plângerea împotriva procesului – verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei.
În practica judiciară s-a ridicat problema dacă nelegalitatea procesului-verbal de contravenţie poate fi contestată pe calea contestaţiei la executare.