Guvernul a aprobat OUG nr. 23/2022 care prevede majorarea cu un punct procentual, începând cu 1 ianuarie 2024, a contribuţiilor la fondurile private de pensii (Pilon II).
Măsura este inclusă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care prevede totodată, ca termen de adoptare, data de 31 martie 2022.
Aşadar începând cu data de 1 ianuarie 2024 cota de contribuţie la fondul de pensii este de 4,75%.
Apar noi informații despre ce vrea să facă Executivul cu fondurile de pensii din Pilonul II. Un document apărut recent prezintă un nou OUG pe care Guvernul îl pregătește.
Executivul discută în prezent o nouă Ordonanţă de urgenţă prin care vrea să reducă cerinţele de capital pentru fondurile de pensii administrate privat, din Pilonul II, dar şi să le amâne pentru o perioadă. În fondurile de pensii private cotizează peste 7 milioane de români.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 51 miliarde de lei, la 31 martie 2019, în creştere cu 20,12% faţă de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 31,32 miliarde de lei, respectiv 61,3%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 9,36 miliarde de lei (18,32%). Depozitele bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 4,27 miliarde de lei, respectiv 8,37% din totalul activelor.
Deși majoritatea românilor se întrebau dacă ar trebui să-și mute pensia de la Pilonul II la Pilonul I, acest lucru ar putea fi remediat, în sensul în care Guvernul a amânat deja aplicarea Ordonanței de Urgență 114, iar fondurile și consultanții cer stoparea ei tot mai insistent.
O problemă uriașă o reprezintă cele 800 de milioane de euro, provizioane dar și alte modificări care vor afecta stabilitatea.
Fondurile private de pensiii au spus adio negocierilor cu Guvernul pe tema prevederilor din OUG 114/2018. Ministrul de Finanţe a discutat singur cu ministrul Muncii despre modificările legislației privind Pilonul II de pensii.
Acum, proiectul de OUG cu noile modificări va fi lansat de Ministerul de Finanţe în dezbatere publică până la finalul acestei săptămâni. Teodorovici a anunțat deja că Guvernul este dispus să aducă o serie de modificări legislației.
Românii care au cotizat cel puţin 5 ani la Pilonul II de pensii şi vor să înceteze plata acestor contribuții pentru a-şi transfera integral contribuţiile în sistemul public de pensii vor putea face acest lucru. Norma care stabileşte procedura exactă a fost adoptată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi publicată în Monitorul Oficial.
Fondurile deţinute până la data transferului în sistemul public de pensii vor rămâne în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată.
Noile cerinţe de capital pentru fondurile de pensii pe Pilonul II, de circa 800 de milioane de euro, pun o povară imensă, nejustificată şi nesustenabilă asupra industriei iar acţionarii administratorilor de Pilon II au solicitat marţi autorităţilor de la Bucureşti reconsiderarea, pe baza economice sustenabile, a acestora.
Pensiile a milioane de români sunt în pericol, în urma reducerii contribuției la Pilonul II de pensii. Deși contribuția ar fi trebuit să ajungă la 6% din 2016, Guvernul a decis să o reducă de la 5,1%, la 3,75%.
A fost sesizată CCR cu un articol cheie din ordonanşa de urgenţă prin care s-a realizat modificarea. Este vorba chiar de cel prin care Executivul a făcut această reducere.
Un calcul care se află inclusiv în atenția autorităților arată că valoarea pensiei private pe care o vor încasa, în medie, cei 7 milioane de cotizanți la fondurile de pilon II, nu vor depăși 10% din valoarea medie a pensiei de stat, deși administratorii susțin că partea privată va aduce până la 25-30% în plus.
Pentru că legea nu permite acest lucru, fondurile private nu realizează calcule precise în ceea ce priveşte valoarea pensiei pe care o va încasa fiecare cotizant.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 44,64 miliarde de lei, la 31 iulie 2018, în creştere cu 20% faţă de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 27,13 miliarde de lei, respectiv 60,78%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 8,11 miliarde de lei (18,17%). Depozitele bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 4,71 miliarde de lei, respectiv 10,56% din totalul activelor.