În vederea respectării prevederilor legale aplicabile în cadrul proiectului “Facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi” voucherele se emit până cel târziu la data de 30 iunie 2023.
Potrivit Instrucțiunii nr. 1/2023 voucherul eliberat persoanei cu dizabilităţi poate fi utilizat de către aceasta în perioada de valabilitate, dar nu mai târziu de 31 august 2023.
Conform unui comunicat Guvernul a aprobat un mecanism unitar de colectare și monitorizare a datelor din domeniul dizabilității, una dintre măsurile necesare pentru implementarea și aplicarea în România a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr.798/2016 privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.
De centrele de zi vor beneficia persoane cu dizabilităţi care vor fi dezinstituţionalizate din structurile de tip vechi precum şi persoane cu dizabilităţi din comunităţile respective, cărora în prezent nu li se oferă servicii prin care să se prevină instituţionalizarea.
De centrele respiro vor beneficia persoane cu dizabilităţi din comunităţile respective, cărora în prezent nu li se oferă servicii prin care să se prevină instituţionalizarea.
Prin programul de interes naţional se propune dezvoltarea de locuinţe protejate care facilitează procesul de integrare în comunitate facând tranziţia de la instituţiile de tip vechi, prin dobândirea de deprinderi, competenţe şi abilităţi necesare integrării
Ministerul Muncii și Justiției Sociale a anunțat că Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, suplimentarea cu 23.307.000 de lei a bugetului alocat Programului de Interes Național (PIN) „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate”, potrivit unui comunicat.
Cicero (106-43 î.Hr.), faimosul filosof, om politic și jurist al Romei antice, se întreba, pe bună dreptate: „De ce să compătimești, în loc să ajuți, atunci când poți?”. Autoritățile administrației publice nu doar că pot să-i ajute pe acei cetățeni aflați în dificultate, dar și au obligația legală de a o face.
Dacă profesioniștii din domeniul asistenței sociale vor fi înzestrați, în majoritatea lor, și cu suficientă compasiune față de semenii lor aflați în nevoie, cu atât mai bine. Compasiunea, în acest domeniu, poate fi la fel de importantă, uneori, precum aptitudinile profesionale, cunoașterea legislației și a procedurilor aplicabile.
Persoanele cu handicap grav sau accentuat vor putea beneficia de îngrijire și la domiciliul unui asistent personal profesionist, prevede o hotărâre adoptată de Guvern în ședința de joi.
Potrivit unui comunicat al Executivului, actul normativ stabilește condițiile de obținere a atestatului, procedurile de atestare și statutul asistentului personal profesionist și reprezintă un pas important în promovarea alternativelor de tip familial la protecția instituționalizată a persoanelor cu dizabilități.
Asistentul personal profesionist este persoana fizică atestată care asigură, prin activitatea pe care o desfășoară la domiciliul său, îngrijirea și protecția adultului cu handicap grav sau accentuat, se arată în hotărâre.
Un proiect de lege prevede ca minimum 30% din timpul de lucru să fie realizat de persoane cu dizabilităţi, în unităţile protejate, după ce tot mai multe firme căpuşă obţin profituri fără să-i ajute pe cei în nevoie. Proiectul de act normativ se află acum în etapa de avizare.
Statistica ultimilor ani arată că multe firme au ales să îşi dezvolte afacerile la limita legii, pe seama persoanelor cu dizabilităţi. Deşi în anul 2008, în România erau 280 de unităţi protejate cu 1.027 de persoane cu dizabilităţi angajate, în 2015 s-a ajuns la 800 de unităţi protejate, dar persoanele cu dizabilităţi angajate au rămas la 1.700.
Conform datelor unui studiu din 2013, doar 4,6% din persoanele cu dizabilităţi din România au un loc de muncă, în medie unu la sută fiind angajate în instituţiile publice.
Înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi a fost aprobată prin Legea nr. 8/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 48/2016.
Legea prevede înființarea Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei, Mecanismului de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenţiei, precum şi a Punctelor de contact pentru implementarea Convenţiei.
Consiliul de monitorizare are ca principală atribuţie activitatea de monitorizare a următoarelor instituţii:
– facilităţi de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi;
– spitale/secţii de psihiatrie.
Activitatea de monitorizare se realizează prin vizite de monitorizare şi prin informarea în orice alt mod asupra respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi de către aceste instituţii.
Consiliul de monitorizare sesizează autoritatea competentă legal să dispună sancţiuni disciplinare sau contravenţionale ori să suspende, să retragă şi să anuleze acreditarea instituţiilor supuse monitorizării, în cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordonanță pentru modificarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale.
Potrivit notei de fundamentare proiectul de act normativ va asigura o mai bună coordonare a procedurilor aplicabile în cazul eliberării licenței de funcționare, prin conferirea atribuțiilor necesare fiecăreia dintre autoritățile coordonatoare de la nivel central, pentru domeniile proprii de competență, având în vedere că prin prisma atribuțiilor ce le revin acestea cunosc cel mai bine, problemele și condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească furnizorii care prestează servicii sociale pentru fiecare dintre categoriile de beneficiari din cele trei domenii de competență, respectiv: copii, victime ale violenței domestice și persoane cu dizabilități.
Proiectul a fost transmis spre consultare Federaţiei Autorităţilor Locale din România, Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţiei Comunelor din România şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.
În cadrul unei conferinţe, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a lansat proiectul “Formare în domeniul antidiscriminării, egalităţii de gen şi al drepturilor persoanelor cu dizabilităţi”, care se derulează în perioada 01 mai 2014 – 30 noiembrie 2015.
Acest proiect se justifică în contextul necesităţii îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante în domeniul nediscriminării, egalității de gen și protecţiei persoanelor cu dizabilități, pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții 2014-2020, conform Regulamentului (UE) Nr. 1303/ 2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, prin asigurarea îndeplinirii componenţei de formare în domeniul nediscriminării, egalității de gen și a drepturilor persoanelor cu dizabilități.
Scopul proiectului constă în consolidarea capacităţii de evaluare a modului în care principiile antidiscriminării, egalității de gen și drepturile persoanelor cu dizabilități se regăsesc pe parcursul diverselor etape aferente pregătirii, elaborării și implementării programelor operaționale.