Au fost adoptate modelele formularelor – tip folosite în activitatea privind Registrul naţional automatizat prin Hotărârea nr. 127/2020.
Tag: persoană fizică
O națiune care nu dă doi bani pe trecut, pe conservarea tradițiilor, a vestigiilor și cunoașterea istorică, ar putea plăti un preț mult prea scump în viitor. Un preț pe care, dacă l-ar putea cunoaște și anticipa, puține națiuni ar fi pregătite să-l achite. Sau, mai probabil, nicio națiune n-ar fi dispusă să-și asume imensul cost! Printre altele, evoluția de la stadiul de populație la cel de popor și apoi la cel de națiune (civică), a însemnat și o dezvoltare a preocupărilor pentru conservarea patrimoniului material și imaterial rămas de la străbuni.
OUG nr.26/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata in Monitorul Oficial nr.309 din 19 aprilie 2019 a adus o serie de modificari Legii nr.52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri.
ZILIER – persoana fizica, cetatean roman sau strain, ce are capacitate de munca si care desfasoara activitati necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneratii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că nu intră în sfera noțiunii de consumator persoanele fizice (conform art. 7 pct. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2010) care au împrumutat o sumă foarte mare de bani prin credit bancar, din care cea mai mare parte au împrumutat-o unor societăţi comerciale la care erau asociaţi şi în plus, unul dintre recurenţii-reclamanţi era şi administrator, cu scopul de acte de comerţ specifice obiectului de activitate al acestora.
A fost facut inca un pas catre punerea in aplicare pe piata locala a directivei europene ce va avea inpact asupra intregii industrii de asigurari. Astfel, Legea nr. 236/2018 privind distributia de asigurari a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 853/2018.
Trebuie să menţionăm că legea transpune prevederile Directivei (UE) 2016/97 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuţia de asigurări, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 26 din 2 februarie 2016.
Ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.
OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă este aplicabilă în toate cazurile în care se solicită ajutor public judiciar în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale române de către orice persoană fizică având domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
O vorbă de duh din Țările de Jos spune că „nu există arta de a deveni țăran, arta este de a rămâne țăran”. S-ar putea spune, rămânând pe linia acestui proverb, că este o artă să rămâi țăran inclusiv atunci când faci comerț, când vinzi, în piață, produse agricole.
Un gânditor român spunea că țăranul rămâne țăran chiar și atunci când a devenit academician. Și bine face! Un țăran autentic îți poate oferi surprinzătoare lecții de viață și minunate pilde de înțelepciune. Un țăran autentic nu va renunța la felul său firesc de a fi nici atunci când va juca, vremelnic, rolul unui mic negustor. Un producător agricol harnic, onest, are șanse maxime de a deveni un negustor cinstit, de bună-credință.
Necesitatea și utilitatea existenței unei evidențe a salariaților sunt evidente, pentru oricine. Codul Muncii arată că fiecare angajator are obligația de a înființa un registru general de evidență a salariaților. Așadar, necesitatea registrului general de evidență a salariaților derivă, în primul rând din lege. Unde-i lege nu-i tocmeală!
HG 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților a fost publicată în „Monitorul Oficial” 1005/2017. Noul act normativ stabileşte metodologia de înfiinţare a registrului general de evidenţă a salariaţilor şi de completare şi transmitere în registru a elementelor raportului de muncă, de către două categorii de angajatori: persoanele fizice sau juridice de drept privat (fără a conta dacă au sau nu statutul de utilitate publică) și instituţiile sau autorităţile publice ori alte entităţi juridice ce angajează persoane în baza unor contracte individuale de muncă.
„Nimeni nu a dat faliment plătind prea multe impozite deoarece a câștigat prea mulți bani.” (Murphy). Și, totuși, sunt mulți români care nu au mai putut face față costurilor zilnice, au acumulat datorii, astfel încât legiuitorul a decis să le acorde șansa de a se redresa financiar, de a-și acoperi datoriile și a ieși basma curată din această încurcătură.
Astfel, a fost elaborată Legea 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Prevederile sale se vor aplica la de 1 august 2017. Modul în care o persoană fizică își poate declara insolvența, modul în care se vor desfășura ședințele de conciliere, modul de comunicare dintre debitor și creditori, onorariile pentru administratorul procedurii și pentru lichidator fac obiectul HG 419/2017 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice publicată în Monitorul Oficial 436 din 13 iunie 2017. Aceste norme vor intra în vigoare la 1 august 2017.
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a anunţat că persoanele fizice nu vor putea cumpăra mai mult de 50 de hectare de teren agricol.
Anunţul vine drept precizare la modificarea legislației privind tranzacționarea suprafețelor din agricultura românească.
“Dacă ne uităm la legea acum în vigoare din 2014, putem observa că s-au introds niște condiții, dar fermierii nu sunt mulțumiți. Există la nivelul UE să se considere terenul ca patrimoniu națioal și să aibă alte conotații în legislația europeană, care vorbește despre libera circlație a capitalului, mărfurilor, serviciilor și persoanelor”, a declarat Achim Irimescu.
La acest moment, există mai multe proiecte de moficare a legislației privind vânzarea terenurilor agricole, dar nici o inițiativă nu este depusă încă în Parlament.