Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea unei dispoziţii din Codul muncii.
Tag: pensionare
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
“În interpretarea art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, vârsta standard de pensionare este vârsta definită de dispoziţiile art. 66 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 sau vârsta definită prin dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010, respectiv: vârsta stabilită de lege la care bărbaţii şi femeile pot obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, respectiv vârsta prevăzută în anexa nr. 5 din Legea nr. 263/2010, dar şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege?”.
În practica judiciară a luat naştere o divergenţă cu privire la persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi pentru o perioadă mai mare de 4 ani, dar mai mică de 14 ani şi care, fiind eliberate din funcţie din motive neimputabile lor, şi care aveau o altă ocupaţie la data îndeplinirii condiţiilor standard de pensionare ori la data pensionării pot sau nu beneficia de pensia de serviciu.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a suferit modificări.
Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat a fost completată de Legea nr. 69/2020.
Vârsta minimă de pensionare s-ar putea modifica pentru mii de români. Totul este prevăzut într-un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
Sunt vizaţi poliţiştii, dar şi cadrele militare. Potrivit proiectului, pus în dezbatere la Senat, se propune creşterea vârstei minime de pensionare, dar şi posibilitatea de a lucra în continuare în urma împlinirii vârstei standard de pensionare.
În acest an, pensia pentru limită de vârstă se acordă bărbaților care ajung la vârsta standard de pensionare, însă doar dacă îndeplinesc stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii.
Pensia pentru limită de vârstă, ce este reglementată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, este principala categorie de pensie acordată în România. În 2019, aceasta se cuvine bărbaţilor care îndeplinesc două condiţii: ating vârsta-standard de pensionare şi au realizat stagiul minim de cotizare (adică vechimea minimă în muncă).
Potrivit noii Legi a pensiilor, cei care au pensii mici vor primi o indemnizaţie socială. Momentan, pensiile vor rămâne la acelaşi nivel, dar anul viitor acestea vor creşte.
Astfel, din septembrie 2019, pensiile minime vor creşte cu 10%. Potrivit proiectului, aceasta va creşte de la 640 lei, la 704 lei.
Pensionarii au primit o veste extrem de importantă la începutul lunii octombrie, aceea că aproximativ 100.000 dintre aceștia beneficiază, de la 1 octombrie, de recalcularea pensiilor.
Pensionarii vizaţi de acest proces sunt foştii angajaţi din minerit, siderurgie, construcţii, căi ferate şi alte domenii care s-au încadrat în grupele I şi II de muncă.
În noua lege a pensiilor, aprobată recent de Guvern, vârsta standard de pensionare la femei va fi de 63 de ani.
Vârstele standard de pensionare prevăzute în Proiectul de lege privind sistemul public de pensii vor fi tot 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, aşa cum prevede actuala legislaţie. Iar stagiul de cotizare va fi de minimum 15 ani, în timp ce stagiul complet va fi de 35 de ani (valabil atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei).