Guvernul a aprobat OUG nr. 23/2022 care prevede majorarea cu un punct procentual, începând cu 1 ianuarie 2024, a contribuţiilor la fondurile private de pensii (Pilon II).
Măsura este inclusă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care prevede totodată, ca termen de adoptare, data de 31 martie 2022.
Aşadar începând cu data de 1 ianuarie 2024 cota de contribuţie la fondul de pensii este de 4,75%.
Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 27/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat a fost modificată de Norma nr. 8/2022.
În Monitorul Oficial nr. 880/2021 a fost publicată Norma nr. 19/2021 privind obligaţiile de raportare şi transparenţă în sistemul pensiilor private.
Conform unui comunicat al ASF, piaţa pensiilor private a fost cel mai puţin afectată de pandemia COVID-19, având în vedere politica de economisire şi de investire pe termen lung.
Norma 22/2020 a modificat temporar limita maximă aplicabilă investiţiilor fondurilor de pensii private în titluri de stat.
Administratorul poate decide ca, pe o perioadă de un an, să investească în titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor Publice din România, de state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent mai mare de 70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii private.
Guvernul a decis să schimbe ordonanța de urgență care impune anumite obligații fondurilor private de pensii. Mai clar, majorările de capital impuse administratorilor, în total peste 800 de milioane de euro, aun fost amânate. Este o bulă de oxigen pentru administratori, care își puneau inclusiv problema retragerii din România.
OUG 114 va fi modificată și în zona de pensii private. Potrivit proiectului postat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, obligația fondurilor private de pensii de a își majora capitalul a fost amânată până la 31 mai, iar prima tranșă de majorare va trebui făcută abia pe 31 decembrie.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 48,19 miliarde de lei, la 30 noiembrie 2018, în creştere cu 23,51% faţă de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 30,2 miliarde de lei, respectiv 62,68%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 9,32 miliarde de lei (19,34%). Depozitele bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 3,76 miliarde de lei, respectiv 7,8% din totalul activelor.
Un calcul care se află inclusiv în atenția autorităților arată că valoarea pensiei private pe care o vor încasa, în medie, cei 7 milioane de cotizanți la fondurile de pilon II, nu vor depăși 10% din valoarea medie a pensiei de stat, deși administratorii susțin că partea privată va aduce până la 25-30% în plus.
Pentru că legea nu permite acest lucru, fondurile private nu realizează calcule precise în ceea ce priveşte valoarea pensiei pe care o va încasa fiecare cotizant.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 44,64 miliarde de lei, la 31 iulie 2018, în creştere cu 20% faţă de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 27,13 miliarde de lei, respectiv 60,78%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 8,11 miliarde de lei (18,17%). Depozitele bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 4,71 miliarde de lei, respectiv 10,56% din totalul activelor.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) vrea să modifice normele care reglementează modalitățile de plată a activului net acumulat de participanți la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) și facultative (Pilonul III).
Astfel, dacă în prezent transferul activului către participanții care îndeplinesc condițiile legale este realizat integral, printr-o plată unică, Autoritatea vrea să introducă și posibilitatea plăților eșalonate în rate, pe o perioadă de cel mult 5 ani.
Astfel, viitorii pensionari nu vor mai primi obligatoriu toți bani din pensia privată într-o singură tranșă, ci vor avea posibilitatea să ceară plata eșalonată, în rate, a banilor, virați astfel în maximum 5 ani.