Norma 22/2020 a modificat temporar limita maximă aplicabilă investiţiilor fondurilor de pensii private în titluri de stat.
Administratorul poate decide ca, pe o perioadă de un an, să investească în titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor Publice din România, de state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent mai mare de 70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii private.
Guvernul a decis să schimbe ordonanța de urgență care impune anumite obligații fondurilor private de pensii. Mai clar, majorările de capital impuse administratorilor, în total peste 800 de milioane de euro, aun fost amânate. Este o bulă de oxigen pentru administratori, care își puneau inclusiv problema retragerii din România.
OUG 114 va fi modificată și în zona de pensii private. Potrivit proiectului postat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, obligația fondurilor private de pensii de a își majora capitalul a fost amânată până la 31 mai, iar prima tranșă de majorare va trebui făcută abia pe 31 decembrie.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 48,19 miliarde de lei, la 30 noiembrie 2018, în creştere cu 23,51% faţă de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 30,2 miliarde de lei, respectiv 62,68%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 9,32 miliarde de lei (19,34%). Depozitele bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 3,76 miliarde de lei, respectiv 7,8% din totalul activelor.
Un calcul care se află inclusiv în atenția autorităților arată că valoarea pensiei private pe care o vor încasa, în medie, cei 7 milioane de cotizanți la fondurile de pilon II, nu vor depăși 10% din valoarea medie a pensiei de stat, deși administratorii susțin că partea privată va aduce până la 25-30% în plus.
Pentru că legea nu permite acest lucru, fondurile private nu realizează calcule precise în ceea ce priveşte valoarea pensiei pe care o va încasa fiecare cotizant.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 44,64 miliarde de lei, la 31 iulie 2018, în creştere cu 20% faţă de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 27,13 miliarde de lei, respectiv 60,78%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 8,11 miliarde de lei (18,17%). Depozitele bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 4,71 miliarde de lei, respectiv 10,56% din totalul activelor.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) vrea să modifice normele care reglementează modalitățile de plată a activului net acumulat de participanți la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) și facultative (Pilonul III).
Astfel, dacă în prezent transferul activului către participanții care îndeplinesc condițiile legale este realizat integral, printr-o plată unică, Autoritatea vrea să introducă și posibilitatea plăților eșalonate în rate, pe o perioadă de cel mult 5 ani.
Astfel, viitorii pensionari nu vor mai primi obligatoriu toți bani din pensia privată într-o singură tranșă, ci vor avea posibilitatea să ceară plata eșalonată, în rate, a banilor, virați astfel în maximum 5 ani.
Legea privind plata pensiilor private ar trebui adoptată de urgenţă, pentru că oamenii trebuie să înţeleagă cum funcţionează sistemul, cum intră în sistem şi cum vor deveni pensionari.
Directorul general al Fondului de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private (FGDSPP) susţine că lipsa de educaţie reprezintă principalul risc cu care se confruntă participanţii la fondurile de pensii din Pilonul II, iar dacă oamenii nu înţeleg acest sistem “nu vor face presiuni” asupra autorităţilor pentru consolidarea şi dezvoltarea acestuia în avantajul lor.
Se susţine că există riscul şi în România ca fondurile de pensii de pe Pilonul II să fie anulate, la fel cum s-a întâmplat în Ungaria sau parţial, în Polonia.
În mai 2008 se înregistrau primele contribuții care erau virate către pensiile private obligatorii cunoscute sub denumirea de Pilonul II. Anul trecut aceste fonduri și-au înjumătățit câștigurile față de 2014 din cauza inflației negative și a unor performanțe reduse a acțiunilor listate la Bursa de Valori București.
Dincolo de fluctuațiile înregistrate în cadrul Pilonului II, societățile care administrează acești bani trebuie să se supună unor reguli clare privind modul în care întocmesc raportările contabile. Astfel, în Monitorul Oficial 620 din 12 august 2016 a fost publicată Norma ASF 34/2016 privind sistemul de raportare contabilă semestrială în domeniul pensiilor private, prevederile sale aplicându-se de la publicare.
Autoritatea de Supraveghere Financiară a lansat în dezbatere publică un Proiect de Normă privind sistemul de raportare contabilă semestrială în domeniul pensiilor private.
Norma stabileşte modul de întocmire şi depunere a raportărilor contabile semestriale pentru entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară în domeniul pensiilor private.
Potrivit proiectului de act normativ, prevederile normei se aplică de către:
– societăţi de pensii, înfiinţate potrivit prevederilor legale în vigoare;
– fonduri de pensii facultative şi fonduri de pensii administrate privat, denumite în continuare fonduri de pensii private;
– administratori de fonduri de pensii facultative care sunt societăţi de asigurare sau societăţi de administrare a investiţiilor, pentru activitatea de administrare a fondurilor de pensii facultative;
– brokeri de pensii private, societăţi comerciale înfiinţate şi autorizate potrivit prevederilor legale în vigoare şi agenţi de marketing persoane juridice, societăţi comerciale constituite şi autorizate de A.S.F., având ca obiect unic de activitate marketingul prospectului schemelor de pensii facultative;
– fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private, înfiinţat potrivit Legii nr. 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.
De asemenea, cu privire la raportările contabile semestriale, proiectul de act normativ detaliază: obligaţia de întocmire; elementele componente; modul şi data transmiterii; obligaţiile de transparenţă; prevederi privind verificarea corectitudinii datelor şi regimul juridic.
Atunci când s-a lansat inițiativa de a se înființa și în România un fond privat de pensii, românii au fost entuziaști crezând că vor trăi la pensie visul american: bani suficienți pentru a nu duce grija zilei de mâine. Timpul a dovedit că aceste fonduri nu oferă o certitudine la bătrânețe, ci sunt doar un experiment. La cât contribuie lunar românii la acest fond privat, este destul de probabil, ca la pensie, să se bazeze tot pe pensia de la stat.
Fluctuațiile pieței arată că nimeni nu poate spune câți bani vei lua la pensie din fondul privat. Ceea ce știi este doar cât dai fără ca cineva să îți poată garanta vreo sumă la final. Banii investiți nu sunt garantați cu rata inflației și adminstratorii de fonduri își opresc un comision din suma virată, apoi restul îl investesc după cum se pricep și la final mai iau un comision lunar din respectiva sumă.
Având în vedere că sunt numeroși administratori de fonduri private, legiuitorul a decis să stabilească reguli clare cu privire la organizarea și funcționarea acestora, sens în care s-a orientat spre reglementarea unor noi condiții cu privire la inventarierea elementelor patrimoniale.